În 1976 Steve Jobs și Steve Wozniak au pus bazele unei companii de produse electronice într-un garaj închiriat din orașul Palo Alto, în sudul Californiei. Acest garaj a fost și punctul de plecare a ceea ce urma să devină curând zona de înalte tehnologii „Silicon Valley”.

Adevăratul strămoș al computerelor personale nu a fost PC-ul produs de compania IBM în 1981, așa cum se crede de obicei, ci un alt aparat numit Altair 8800, care fusese lansat pe piață cu mare succes în 1975 de către compania Micro Instrumentation and Telemetry Systems (MITS), din Albuquerque, New Mexico. Altair 8800 putea fi comandat și primit prin poștă; probleme mari nu avea, dar se livra sub forma unor componente care trebuiau asamblate de client. Ce se putea face cu această mașinărie? Nimic, trebuie s-o recunoaștem; asta până când doi hackeri adolescenți, pe nume Bill Gates și Paul Allen au scris pentru el o versiune de BASIC, cu care se puteau realiza calcule rudimentare.

Tot în 1975, un tânăr numit Steve Jobs se chinuia să-și afle un țel în viață, acum că terminase liceul; fusese în India și se întorsese; fusese la o fermă în Oregon și se întorsese; acum își pierdea timpul la Atari, ca programator pentru jocuri video și frecventa un club de pasionați ai computerelor, care își ținea reuniunile într-un parc, pe timpul nopții. Când apăruse Altair, membrii clubului au fost fericiți că făcuseră rost de o nouă jucărie; Jobs însă a văzut aici o modalitate de a câștiga ceva bani. Imediat s-a gândit să facă și el un asemenea computer. Excelentă idee, numai că nu avea calificarea necesară. De aceea a apelat la un amic - Steve Wozniak (pe scurt „Woz”) - care tocmai scrisese un limbaj de programare pentru un microprocesor nou, numit MOS Technology 6502. Spre deosebire de Jobs, chinuit de probleme existențiale, Woz era un tip retras, care prefera să stea și să apese pe butoanele tastaturii, în loc să cutreiere lumea în lung și-n lat. În acest fel, acumulase cunoștințe inginerești, care îi permiseseră să se angajeze la Hewlett-Packard.

Pentru a pune pe picioare afacerea, Jobs și-a vîndut Volkswagen-ul său vopsit în toate culorile curcubeului, iar Woz s-a despărțit de calculatorul său programabil. Părinții lui Jobs aveau un garaj în Los Altos, California; acolo și-au stabilit cei doi cartierul general - garajul le servea drept cameră a proiectanților, unitate de service și magazin, în același timp. După câtva timp au realizat 50 de plăci de bază, proiectate de Woz, pe care le-au vândut amatorilor locali, la prețul de 500 de dolari bucata. Noile jucării au fost botezate Apple, după numele casei de discuri care producea melodiile Beatles, grupul preferat al lui Jobs. 1 aprilie este ziua păcălelilor, dar 1 aprilie 1976 a fost și o zi istorică pentru ei, ziua în care s-a vândut primul Apple.



Apple II
Vânzările mergeau bine, atât de bine încât cei doi și-au dat seama că nu mai erau competenți să conducă o afacere care lua proporții; de aceea, l-au cooptat pe proaspătul pensionar Mike Markkula, care reușise invidiata performanță de a ieși la pensie la vârsta de 32 de ani (acest lucru fusese posibil după câteva manevre pline de succes cu acțiunile bursiere ale lui Intel). Markkula a înțeles imediat că este vorba de o afacere profitabilă; a obținut un împrumut de la Bank of America, punând la bătaie în plus 91.000 dolari din banii săi. Investiția s-a dovedit rentabilă, deoarece pe 3 ianuarie 1978 mica firmă a celor trei a devenit Apple Incorporated, cu un capital de 250.000 dolari. În acele zile, sediul firmei s-a mutat la Cupertino, pe locul unde urma să apară întinsul campus Apple. Nu mult după aceea a apărut Apple II, care era ceva mai mult decât o simplă placă de bază - avea cutia sa proprie, sursă de alimentare și o tastatură încorporată. Multe elemente noi și atractive apăruseră, ca de pildă posibilitatea de a conecta computerul la un monitor color. Nu e de mirare deci că la West Coast Computer Fair, în aprilie 1978, Apple II a devenit cea mai populară mașină, iar vânzările au atins cifra de 300 de milioane de dolari.

Succesul acestui tip de aparate a atras în competiție nenumărate firme. Atari, Zenith, Commodore, Tandy au început să producă tot felul de computere similare și incompatibile. Adevărata problemă a apărut însă atunci când în ring a intrat IBM. Nu cu mult entuziasm, e adevărat - IBM vindea mainframes cu cel puțin un milion de dolari bucata și avea o cifră de afaceri de 26 miliarde anual, așa că vânzarea unor mizilicuri de nici 5.000 de dolari nu părea foarte atractivă. Cu toate acestea, piața computerelor personale era prea dinamică pentru a putea fi neglijată, așa că IBM a scos în 1981 un aparat destul de slab, numit PC. Pentru Apple, aflat în plin avânt, acest lucru nu a avut vreo semnificație deosebită; chiar dacă era IBM, în acel moment nu era decât un competitor printre mulți alții, aflați cu mult în urma Apple. Și asta deoarece Apple scosese un model revoluționar: Macintosh.

Diferențele între lumea PC-urilor IBM și a celor produse de Apple se adânciseră; deși primele se numeau "computere personale", cu greu puteai găsi aparate mai impersonale și mai neprietenoase. Până și forma lor colțuroasă contrasta cu rotunjimile Macintosh-urilor. Oricine pornea computerul dădea de un ecran negru; trebuia să scrii comenzi criptice și era suficient să greșești o literă, pentru a fi lămurit cu replici pline de înțeles ca "Bad command or file name". Macintosh-urile erau cu totul altfel; când porneai calculatorul, dădeai de mutrița veselă a unui Mac. În plus, spre deosebire de PC-uri computerele Apple aveau o interfață grafică ușor de folosit, care a fost introdusă în sistemul de operare al PC-urilor abia de Windows 3.1 (de fapt de la primele versiuni de Windows, dar 3.1 a fost una din cele mai populare si din care s-a desprins și Windows for workgroups).

Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 - d. 5 octombrie 2011)[3][4][5] a fost cofondatorul[6] și CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum și CEO al firmei Pixar, până la achiziția acestui studio de animație de către compania Disney. A fost cel mai mare acționar al companiei Disney [7] și membru în consiliul de directori ai Disney. Jobs este considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât și în industria divertismentului.[8]

Cariera în afaceri a lui Jobs a contribuit la formarea mitului întreprinzătorului inteligent și individualist din Silicon Valley care este preocupat de designul produsului și importanța crucială pe care o are aspectul estetic al produsului în cucerirea clienților. Munca sa de dezvoltare de produse care sunt atât funcționale cât și elegante i-au adus o reputație la care mulți admiratori fac referință.[9]

Împreună cu cofondatorul Apple Steve Wozniak, Jobs a ajutat la popularizarea calculatorului personal spre sfârșitul anilor '70. La începutul anilor '80, încă lucrând la Apple, Jobs a fost unul dintre primii care a sesizat succesul comercial pe care interfețele grafice operate prin intermediul mouse-ului îl pot avea.[10] În 1985, după ce a pierdut lupta pentru putere cu consiliul de directori ai companiei Apple, Jobs a fondat NeXT, o companie care dezvolta o platformă de computere specializată în învățământul superior și piața oamenilor de afaceri. Achiziția firmei NeXT în anul 1997 de către Apple l-a adus înapoi pe Jobs la compania pe care o fondase.

Stephen Gary „Woz” Wozniak (n. 11 august 1950, San Jose, California, SUA) este un inginer american de origine poloneză[1] specialist în calculatoare, cunoscut drept cofondator al companiei Apple Computer, Inc. (astăzi Apple Inc.) împreună cu Steve Jobs și Ronald Wayne. Invențiile și mașinile sale au contribuit semnificativ la revoluția calculatoarelor personale din anii 1970. Wozniak a creat în acel deceniu calculatoarele Apple I și Apple II.

Timothy D. „Tim” Cook (n. 1 noiembrie 1960, Robertsdale, Alabama, SUA) este din 24 august 2011 președintele consiliului de administrație al companiei Apple Inc. [1]. După o carieră anterioară la alte companii, Cook s-a alăturat firmei Apple în martie 1998.

Jonathan "Jony" Ive, CBE (n. februarie 1967) este un designer englez și vicepreședintele departamentului design industrial al Apple Inc. El este principalul designer al iMac, PowerBook G4, MacBook, MacBook Pro, iPod, iPhone, și iPad.[2] Jonathan Ive s-a mutat în Statele Unite în 1992 pentru a-și continua cariera la Apple Inc.

https://www.apple.com/mac/

Macintosh (pronunțat /ˈmækɪntɒʃ/), prescurtat Mac, este în domeniul calculatoarelor denumirea unor serii întregi de computere cu tehnologie de cel mai înalt nivel, fabricate de către firma americană Apple începând din 1984. Au fost primele computere comerciale din lume cu maus și interfață grafică (Graphic User Interface sau GUI).

Pentru computerele Macintosh compania a utilizat până în anul 1994 procesoare de tipul Motorola 68k, iar până în 2006 procesoare de tipul PowerPC de la consorțiul AIM (Apple, IBM, Motorola). Din 2006 încoace, Apple se folosește de procesoarele de tip Intel x86, utilizate de asemenea și la computerele personale. Totuși, ca sistem de operare, Apple folosește propriul sistem, Mac OS X, foarte diferit de Microsoft Windows. Mac-urile dotate cu Mac OS X, chiar dacă sunt calculatoare pentru uz personal, nu sunt compatibile cu modelul inițial „IBM PC” și, deci, nu pot fi considerate PC-uri în sensul strict. Pe Mac-urile cu procesor Intel se poate folosi și sisteme precum Linux sau și Microsoft Windows. Privit invers, Apple nu a prevăzut ca sistemul Mac OS X să fie utilizat și pe calculatoare străine, cum ar fi PC-urile. Totuși anumiți hackeri au adaptat Mac OS X pentru a fi folosit pe PC-uri, acest sistem de operare fiind cunoscut sub numele de Hackintosh. Folosirea Hackinstoh-ului rămâne ilegală, deoarece nu este permisă folosirea Mac OS pe alte calculatoare decât Macintoshurile. Pentru vânzarea de PC-uri cu Mac OS preinstalat, Apple a dat Psystar în judecată, Apple câștigând acest proces.[1] Psystar a răspuns vânzând un tricou care ridiculizează victoria companiei Apple în acest proces.[2]

Cele mai noi Mac-uri, de tip numit iMac (AFI:'aimæk), au un tip constructiv desktop special, numit All-in-One (engleză pentru „Totul într-unul”, totul într-o carcasă), la care computerul propriu-zis este atât de miniaturizat încât a putut fi integrat în spatele ecranului plat, fără să mai constituie o unitate (piesă) separată. Modularitatea iMac-urilor și PC-urilor de acest tip este însă limitată.

https://www.apple.com/iphone/

iPhone este un telefon mobil de tip smartphone. A fost anunțat de către Steve Jobs, fost CEO al companiei americane Apple, Inc., în timpul discursului său de la Macworld Conference & Expo de la 9 ianuarie 2007.[1][2] iPhone are suport pentru push e-mail, telefonie mobilă GSM, SMS, navigare web. În plus este dotat cu un ecran de tip touchscreen (tactil) , include funcțiile găsite și la playerele media de tip iPod și rulează o variantă a sistemului de operare Mac OS X, numită actualmente iOS. Capabilitățile iOS sunt un element cheie al succesului pe piață al iPhone-urilor. iPhone este cel mai vândut gadget din toate timpurile, cu peste 215 milioane de unități livrate până în vara anului 2012.[3]

Fișier:Iphone1 captură de ecran.PNG
Captură de ecran la Iphone1
Dispozitivul este un telefon mobil de generație 2.5G, quad band, GSM, EDGE. Este echipat cu Wi-Fi (802.11b/g/n) și Bluetooth 2.0, precum și cu o cameră foto de 2 megapixeli. Are suport pentru rotirea automată a imaginii pe verticală sau orizontală. iPhone nu dispune de o tastatură fizică, intoducerea informației realizându-se prin intermediul interfeței software de tip grafic, implementată cu ajutorul ecranului tactil (sensibil la atingere).[4]

iPhone a fost lansat în Statele Unite la data de 29 iunie 2007, fiind disponibil în magazinele companiilor Apple (v. Apple Store) și AT&T. Modelul inițial a căpătat ulterior denumirea „iPhone 2G”.

La 11 iulie 2008 Apple a lansat modelul „iPhone 3G”, compatibil cu standardul GSM 3G și cu GPS asistant. În România terminalul iPhone 3G a fost lansat la Orange la 22 august 2008, iar în Republica Moldova acesta este distribuit oficial de Orange Moldova începând cu 31 octombrie 2008.

Compania americană Cisco Systems deține marca înregistrată pentru iPhone și vinde o linie de telefoane sub numele (brand-ul) "Linksys"; problema nu a fost complet rezolvată până la momentul anunțului lui Jobs.

https://www.apple.com/ipad/

iPad este o marcă de calculator tabletă.
Este portabil și mobil (mobil = conectabil la rețeaua de telefonie mobilă celulară GSM), fiind conceput, dezvoltat și pus pe piață de către compania americană Apple începând din aprilie 2010[1]. Ca paletă de posibilități și funcțiuni se situează între PDA și netbook. Folosește același sistem de operare ca și intelifonul (smartphone) iPhone tot de la Apple, și anume iOS. Inițial au fost disponibile 2 modele de bază (numite "Wi-Fi" și "3G"), fiecare putând dispune de 16, 32 sau 64 GB de memorie de lucru înglobată. În prima săptămână de la introducerea sa pe piața americană vânzările au fost de aproximativ 600.000 de bucăți, fiind însă sub estimările analiștilor. Introducerea pe piața europeană a avut loc în mai 2010[2].

iPad-urile sunt fabricate de compania taiwaneză Foxconn.

Între timp și alți producători au scos pe piață calculatoare portabile de același gen, de tip constructiv „tabletă”, care fac concurență lui iPad.

La 11 martie 2011 compania Apple a scos pe piața americană modelul iPad 2, mai subțire, mai ușor și cu posibilități mai numeroase. Încă în prima zi au fost vândute mai mult de 300.000 de exemplare. Alte 25 de țări l-au pus în vânzare la 25 martie 2011. Producția viitoare ar putea fi afectată de Cutremurul din Tōhoku (2011), (Japonia), care a lovit și compania Toshiba, furnizoarea de memorie pentru iPad.

La 7 martie 2012 Apple a lansat pe piață un nou model, cel din generația a treia, care totuși nu poartă numele oficial iPad 3. De cele mai multe ori Apple îl numește „noul iPad”. Noul iPad se fabrică în total în 6 variante: ori cu Wi-Fi, ori cu Wi-Fi și 4G; fiecare din aceste 2 modele putând fi dotat cu 16, 32 sau 64 GB de memorie.

Влад iPhone 4 | White | 8 GB

AppleInsider (EN)
AppleInsider(RU)[YouTube]
Wylsacom(RU)[YouTube]

Totul despre Machintosh!!! Click aici