#0 by vano8996 (♠Король♠) (0 mesaje) at 2012-09-12 16:59:44 (605 săptămâni în urmă) - [Link]
Aici ne împărtășim sfaturile și secretele legate de producerea, cultivarea și păstrarea vinului , strugurilor și așa mai departe!
Întrebările le adresați aici pe topic!
Rog fără offtop !
Viticultura
Viticultura este știința care studiază particularitățile agrobiologice ale viței de vie, în vederea satisfacerii lor, prin elaborarea și perfecționarea continuă a tehnologiilor de cultură, în scopul obținerii de recolte mari, relativ constante, de calitate superuioară și eficiente în același timp. Aceasta se ocupă de cultivarea viței de vie pentru obținerea strugurilor. Denumirea de viticultură provine din limba latină - viță de vie; - cultivare, îngrijire).
Strugurii se folosesc în stare proaspătă pentru producerea:
Vinurilor
Spumantelor
Divinurilor
Alte produse alcoolice
Producerea stafidelor
Industria alimentară
Bobițele de struguri conțin până la 35% glucide (glucoză, fructoză), vitaminele A,C,P,PP,B1,B2,B6; 11 acizi organici (acid dartric, acid malic, acid fosforic, acid malic, ș.a.); 24 microelemente (Mn, Zn, I, Ti, etc.); multe săruri minerale (K – 235 mg %, Ca, Na, P2O5, ș.a.).
Viticultura are o importanță deosebită având în considerare că vița de vie poate fi cultivată pe pante, soluri nisipoase, adică pe locuri puțin utile pentru culturile agricole.
S-a calculat că eficiența economică a viticulturii pe glob este mai înaltă decât a culturilor agricole de câmp de 10 ori.
ÎnchideЗакрыть
Informatie despre istoria producerii vinurilor în Republica Moldova
Arta de a face vin din bobite, locuitorii acestor meleaguri o poseda din vremuri stravechi. Popoarele tracice (Geto-Dacii) au cultivat dintotdeauna vita de vie, furnizind si altor popoare secretul prepararii vinului.
Astfel un vers din ;Razboinicii greci s-au dus in Tracia sa gaseasca vinul". Cu mult inainte de cultul lui Dionysos, vita de vie era bucuria popoarelor preistorice care locuiau in acest spatiu. Timp de secole vinul a constituit pentru localnici bogatia, mindria si marfa prestigioasa de schimb cu alte popoare. Poetul roman Ovidiu (43. i.Hr.-17 d. Hr.), care a fost exilat in aceste locuri, vorbeste de metoda de concentrare a vinului prin inghetare, practicata de localnici. Astfel vechii daci, nu doar beau vinul, ci si il "mincau" in sensul direct al cuvintului, la vreme de iarna pastrindu-l in stare solida.
Extinderea viilor era atit de mare pe timpul regelui Burebista (82-44 i. Hr.), incit bogatiile vinurilor atrageau popoarele migratoare. Atunci Burebista, povesteste istoricul grec Strabo, prin glasul marelui preot Deceneu, a dat ordin a fi stirpite toate viile de pe intinsurile tarii. Dar, cum zice un proverb: "Vita de vie tot invie". Cind romanii anexeaza aceasta tara (sec. I d. Hr.) descopera aici o viticultura infloritoare si o vinificatie cu traditii.
Odata cu constituirea Moldovei ca stat insisi domnitorii tarii stapinesc podgorii intinse. Primele institutii de cultivare a vitei de vie si de vinificatie au fost si manastirile Moldovei. Vinul de impartasanie presupunea inalta calitate a licorii, considerate in aceste locuri de provenienta dumnezeiasca. Vinul, alaturi de cereale, a figurat printre primele articole de export. Dimitrie Cantemir (1673-1723) mentioneaza in "Descrierea Moldovei" ca in secolul al XVIII-lea vinurile moldovenesti erau foarte cautate de negustorii rusi, polonezi, cazaci, unguri si transilvaneni. Vinul era pastrat si exportat in vase de stejar. Stejarul moldovenesc, apreciat de straini pentru ca nu facea cari, era folosit la prepararea vaselor, ce prelungeau viata vinului, de la o recolta la cealalta. Acest mariaj simbolic al vitei de vie si a tulpinii de stejar, sta si astazi la baza producerii vinicole. De regula, este folosit doar stejarul care a implinit sau e pe cale a implini cel putin o suta de ani. Calitatile acestui arbore, se zice, se transmit astfel prin intermediul bauturii si celui care o consuma. Vinul de calitate e pastrat si azi in butoaie de stejar, sau – daca e vorba de cantitati mari – in vase de otel inoxidabil cu aplicarea materialului lemnos de stejar.
La cele 142 mii hectare cultivate cu vita de vie, in ansamblu pe Republica Moldova functioneaza peste 180 de intreprinderi vinicole, facind abstractie de faptul ca fiecare locuitor al satului moldav are si el in gospodaria lui toate cele necesare – teasc, cada, butoaie – pentru producerea vinului.
Republica Moldova produce la ora actuala 12-14 milioane de decalitri de vinuri brute. Pe teritoriul ei sint delimitate 29 de centre vinicole ce prezinta unteres turistic major. E cunoscut faptul ca pentru receptiile oferite, Regina Angliei Elizabeta a II-a comanda anual o anumita cantitate din vinurile de la Purcari.
Cei care vor alege sa cunoasca republica prin intermediul Drumului Vinului nu vor regreta, ei vor putea aprecia la justa valoare diverse vinuri tinere, de consum curent, de calitate superioara, de colectie, spumante clasice, bauturi tari etc., conform preferintelor fiecaruia dintre Dumneavoastra.
ÎnchideЗакрыть
Producerea vinului de casă (rețetă)
Retetele de preparare a vinului in casa se recomanda numai pentru amatori care prepara cantitati mici, la damigene. Intreprinderile de vinificatie au alte metode tehnologice care sunt tratate in diferite lucrari de specialitate.
Vinul se poate prepara din diferite soiuri de struguri:
Feteasca, Ris-ling, Aligote, Tamaioasa, Hamburg, Otonel, Cotnari, Hibrid s.a. care cresc pe langa casa sau care se pot cumpara.
Calitatea vinului depinde de soiul de vita si de gradul de coacere.
Strugurii trebuie culesi la maturitate deplina. Ciorchinii de struguri se clatesc in apa rece si se lasa la scurs. Pentru prepararea vinului se aleg numai boabele sanatoase, iar cele crapate si mucegaite se inlatura. Apoi, boabele de struguri se zdrobesc si se pun in borcane sau in vase emailate pentru 4†”5 zile, la macerat, dupa care se scoate mustul cu furtunul, se strecoara prin tifon si se toarna in damigene.
Restul (boasca) se stoarce, presandu-se bine ca sa se scurga tot mustul, care se pune tot in damigene. In caz ca strugurii nu sunt destul de dulci, se pot adauga 100 g zahar la 1 I de must, care se dizolva in must cald.
Damigenele nu se umplu complet, ci pana la circa 20 cm sub dop. Se astupa ermetic cu un dop perforat prin orificiul caruia se introduce un capat de furtun, iar celalalt capat se introduce intr-un borcan sau intr-o sticla cu apa. Dopul se smoleste sau se parafineaza bine astfel ca sa nu comunice mustul cu aerul de afara.
Damigeana cu must se lasa intr-un loc cu temperatura de 18—20° C, pana se termina fermentarea mustului care trece in vin. Apoi se scoate furtunul, se completeaza golul din damigeana cu vinul din alta damigeana de rezerva, pregatit la fel ca si cel din damigeana de baza si se pune dopul lejer pentru a da posibilitatea restului de bioxid de carbon care ar mai rezulta sa iasa din damigeana.
Dupa 6-8 zile, cand nu se mai observa nici o fermentare, iar vinul s-a limpezit, se astupa damigeana ermetic cu dop.
Pritocirea.
Dupa cateva saptamani se poate trage vinul de pe drojdie in alta damigeana, procedand in felul urmator:
capatul furtunului se leaga la o sipca sau nuia de circa 20—30 cm lungime, in asa fel ca sipca sa depaseasca capatul furtunului cu 5—6 cm si se introduce in damigeana la fund, cu grija ca sa nu se tulbure vinul; pe la capatul celalalt al furtunului se trage vinul in alta damigeana, dar fara sa curga de sus, ci aproape de fund.
Vinul preparat astfel poate fi consumat imediat dupa ce s-a limpezit si s-a tras de pe drojdie, dar va fi mai bun si mai concentrat daca sta cateva luni sau cativa ani.
Vinul care se consuma in cateva zile se trage la sticle care se astupa bine cu dopuri noi inmuiate in apa calda.
Pentru ca vinul sa tina mai mult trebuie sa se faca cel putin 3 pritociri dintre care a doua in decembrie si a treia in luna martie, dupa care se poate trage vinul in sticle, se astupa cu dopuri de pluta inmuiate in apa calda, apoi se smolesc sau se parafineaza si se asaza culcate in pivnita sau in alte locuri reci si intunecoase.
In acest fel, vinul poate fi pastrat luni si chiar ani de zile. Parafinarea se face in felul urmator:
se pun la topit 1 parte ceara de albine si 3 parti parafina, amestecand mereu si dupa ce s-a topit totul si s-a omogenizat se trece prin aceasta solutie capul fiecarei sticle astupata in prealabil bine cu dop.
ÎnchideЗакрыть
Condițiile păstrării vinului în cramă(beci)
Temperatura
Prin urmare, trebuie tinuta la rece. Adora aerul racoros, a carui temperatura este cuprinsa intre 5 si 15 grade C, dar ideal ar fi sa fie intre 9 si 12 grade C, mai ales daca este vorba de vin alb (vinul rosu se simte bine si la o temperatura constanta de 16 grade C). De asemenea, foarte important este ca aceasta temperatura sa fie constanta, indiferent de anotimp.
Lumina
Lumina are o mare influenta asupra evolutiei vinurilor. Acest lucru este valabil pentru toate vinurile, dar mai ales pentru cele albe. Ca regula generala, este obligatoriu ca crama sa fie intunecoasa, lipsita complet de orice sursa de lumina directa, fie ea din exterior, fie din interior. Lumina fluorescenta, produsa de neon, este contraindicata. Lumina se aprinde doar cand coborati in crama sa luati o sticla, insa nu aveti voie sa ramaneti mult acolo! Cel putin, nu cu lumina aprinsa… Apropo, aveti grija ca in crama sa utilizati o retea de 24 V, pentru a elimina total riscul unei electocutari produse din cauza condensului.
Ventilatia
Crama trebuie sa fie bine ventilata, printre altele pentru a asigura evacuarea umiditatii in exces. Dar, atentie, este interzis sa se formeze curenti de aer!
Umiditatea
In crama ideala nu se formeaza condens, sau daca se formeaza, acesta este indepartat cu aparatura speciala (dezumidificatoare, aparate de aer conditionat etc.). Ideal ar fi ca umiditatea sa se situeze in jurul valorii de 80%. Daca este mai mare, probabil ca vinul nu are de suferit, in schimb, recipientul in care este tinut, da.
Trepidatiile
Crama nu trebuie sa resimta trepidatiile mediului inconjurator. Din acest motiv, daca strada pe care locuiti este foarte circulata, construiti crama cat mai departe de ea. Acelasi lucru e de spus si despre o eventuala linie de cale ferata: daca ea se afla pe o parte a casei, incercati sa construiti crama pe cealalta parte. De asemenea, luati aminte ca nu aveti voie sa montanti vreun hidrofor, sau alt motor cu vibratii, in camera respectiva.
Igiena
In crama trebuie sa fie curatenie de farmacie. Trebuie sa inhibati cat puteti de mult dezvoltarea mucigaiurilor si a ciupercilor. Daca va puteti permite, stropiti periodic peretii cu var sau sulfat de cupru (piatra vanata). Nu lasati vinul sa curga pe sol sau, daca a curs accidental, curatati-l cu grija.
ÎnchideЗакрыть
Cultivarea vitei-de-vie!
Plantarea vitei de vie
Perioada de plantare a vitei de vie diferă în funcţie de condiţiile pedo-climatice. La noi în ţară este generalizată plantarea în primăvară, perioada optimă fiind lunile martie – aprilie, cînd temperata solului în zona de plasare a rădăcinilor este de 8-10 grade. Pe solurile grele, cu exces de umiditate, care se încălzesc mai greu, plantarea se realizează mai tîrziu (aprilie – mai), cînd în sol temperatura creşte, iar umiditatea scade. În zonele sudice, mai secetoase, pe terenuri bine drenate, plantarea viţei de vie se poate realiza din toamna (sfîrsit de octombrie – inceput de noiembrie) dar trebuie incheiată pînă la venirea îngheţului. Prin plantatul de toamnă, viţa porneste în vegetaţie mai devreme.
Procurarea materialului săditor
Viţele se procură de la producătorii autorizaţi, primăvara sau toamna, în funcţie de epoca aleasă pentru plantare. Un material de calitate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
pachetele trebuie să poarte o etichetă cu denumirea soiului si a portaltoiului;
punctul de altoire trebuie să aibă o sudură bună (se apasă cu degetul mare pe altoi);
viţele să nu prezinte tumori canceroase sau răni vizibile;
rădăcinile principale să fie în număr de trei, de 15 cm lungime şi 2 mm grosime, de culoare albă, sidefie în secţiune;
cordiţa să aibă o lungime de 15 cm, să prezinte lemn sănătos şi ochii viabili.
Distanţele de plantare a vitei de vie
Viţele altoite au cerinţe mari de lumină, motiv pentru care alegerea distanţelor optime de plantare are o importanţă majoră si directă in ce priveşte dezvoltarea şi fructificarea plantei.
Pentru soiurile viguroase, cultivate pe teren nisipos, cu intreţinere mecanizată a solului, se practică distantele de: 2,5 m între rînduri si 1,4 m pe rînd.Pentru soiurile viguroase, cultivate la ses sau pe pante mici, pe toate tipurile de sol, cu întreţinerea mecanizată a solului, se practică distanţa de 2,2 m intre rînduri cu 1,2 m pe rînd. Pentru soiurile de vigoare mică – mijlocie, cultivate pe toate tipurile de teren, unde executarea lucrărilor se face manual, se practică 1,2 – 1,5 m între rînduri şi 1,0 – 1,2 m pe rînd.
Pichetatul şi săpatul gropilor
Pichetarea terenului şi marcarea gropilor este obligatorie şi constă în stabilirea locului final al fiecărei viţe în parte cu ajutorul unui pichet. La executarea acestor lucrari se au în vedere distanţele de plantare stabilite iniţial, precum şi obţinerea de randuri drepte. Lucrarea se execută la sfîrşitul iernii pentru lucrarile de primăvară şi la începutul toamnei pentru plantările de toamna, cu tăruşi de 70 cm lungime, care vor servi la susţinerea lăstarilor dar şi a tulpinii, in primii 3-5 ani de la plantare.
Săpatul gropilor se face concomitent cu plantatul sau cu cel mult două ore inainte. Gropile se fac cu cazmaua pe directia rîndurilor, de aceeasi parte a pichetului, şi au dimensiunile de 50 /40 cm. Pămîntul scos din groapa se aseaza pe aceiasi parte a gropii.
Pregătirea pentru plantare la vita de vie
Pregătirea pentru plantare constă in:
fasonarea (scurtarea) rădăcinilor bazale la 8-10 cm;
eliminarea radacinilor de la nodurile intermediare ale portaltoilor (daca exista);
suprimarea ciotului de la altoi;
fasonarea (scurtarea) corditei la 3 -4 ochi;
mocirlirea prin introducerea radacinilor si a o treime din portaltoi intrun amestec de părti egale balegă de vacă şi pămînt, la care se adaugă apă, pînă se ajunge la o consistenţă smîntînoasă.
Plantarea propriu-zisă a vitei de vie
Plantarea propriu-zisă constă în:
realizarea pe fundul gropii a unui muşuroi de pămînt foarte bine mărunţit;
introducerea viţei în groapă şi fixarea lîngă peretele dinspre pichet, cu cordiţa orientată către acesta, rădăcinele răsfirate pe muşuroi şi punctul de altoire la 2-4 cm deasupra solului;
aşezarea unui strat de 20 cm de pămînt mărunţit si reavăn deasupra rădăcinilor;
se adaugă dupa tasare 2-5 kg de mraniţă, in fiecare groapă;
se udă cu 5-10 litri apa, in functie de umiditatea solului;
se umple groapa cu pămînt pînă la nivelul solului fără a se tasa;
se face muşuroirea viţelor cu pămînt reavăn şi măruntit, indiferent de epoca de plantare.
Pentru a obţine plantaţii viguroase, uniforme, sănătoase, productive, de mare longeviţate este necesară replantarea şi modernizarea plantaţiilor viticole. Asta pentru că plantaţiile vechi s-au epuizat şi au îmbătrînit. De asemenea era necesar să se planteze soiuri noi, mai productive şi mai rezistente la boli şi dăunatori.
Înainte de a începe lucrările, este necesar să se ia în calcul şi condiţiile în care se poate amîna replantarea. De asemenea este necesar să se întocmească un plan de plantare în care să se specifice durata de exploatare a plantaţiei, alegerea soiului, cheltuielile şi lucrările de amenajare a teritoriului.
După ce s-au realizat aceste condiţii, se va trece la lucrările din teren şi care încep cu defrişarea plantaţiei vechi. După această lucrare urmează însămînţarea ogorului verde.
Înainte de replantare se execută desfundatul terenului. În continuare se face pichetarea, se vor pune tutorii şi se sapă copciile. Cînd s-au realizat aceste condiţii, materialul săditor se pregăteste pentru plantare si se execută plantarea propriu-zisă, care se poate fi manuală sau mecanică.
În concluzie putem spune că trebuie realizate următoarele condiţii pentru a avea o plantaţie viguroasă:
alegerea soiului şi a portaltoiului corespunzător zonei;
alegerea materialului săditor de cea mai bună calitate;
examinarea materialului săditor;
pregătirea adecvată a materialului săditor pentru plantare
terenul se va menţine ogor minim trei ani;
efectuarea fertilizării de aprovizionare conform studiului agrochimic;
desfundatul adecvat si la timp;
plantarea profesionala si grijulie.
În plantaţiile tinere se vor executa următoarele lucrări:
lucrările de sol, inclusiv înierbarea de toamnă / iarnă;
protectia viţelor contra boli, dăunatori şi vînatului;
legatul viţei odată cu creşterea;
înlăturarea copililor şi cîrnitul;
muşuroitul toamna şi desmuşuroitul primăvara;
Spalierul de susţinere trebuie construit imediat după plantare. Trebuie prevăzute cu lănţisoare şi întinzătoare pentru sîrmă.
#151 by sys (pigeons be like) (0 mesaje) at 2013-09-26 00:28:32 (551 săptămâni în urmă) - [Link]
#150 vano8996, "... da care-i faza? cel ma bine curat! ..." - păi la noi la nord spre ex: la un butoi cu must și tescovină de 500l se adaugă 40l apă + 10 zahăr
Mesaj util ?
Da0 puncte
#152 by vano8996 (♠Король♠) (0 mesaje) at 2013-09-26 16:48:48 (551 săptămâni în urmă) - [Link]
#151 sys, "... păi la noi la nord spre ex: la un butoi cu must și tescovină de 500l se adaugă 40l apă + 10 zahăr ..." - cel mai bun și natural e cel curat!
Mesaj util ?
Da0 puncte
#153 by Squido (User) (0 mesaje) at 2013-09-29 18:28:13 (550 săptămâni în urmă) - [Link]
#151 sys, "... păi la noi la nord spre ex: la un butoi cu must și tescovină de 500l se adaugă 40l apă + 10 zahăr ..." - ce bred...eu de exemplu...azi am farimat poama...vineri o dau in butoi....peste vreo saptamina doua...ii adaug oleak de miere...nu kiar multa...si dupa ce incetineste a fierbie..aproximativ 40 de zile...le inkid hermetic
Mesaj util ?
Da0 puncte
#154 by Vaniushka54 (Power User) (0 mesaje) at 2014-01-16 12:35:57 (535 săptămâni în urmă) - [Link]
#155 by vano8996 (♠Король♠) (0 mesaje) at 2014-01-19 22:11:44 (534 săptămâni în urmă) - [Link]
Bună!!
La care și ce vin s-a primit??? Ce metode ? Cum ați făcut? Cum ați pus?
La mine sa-u primit excelent ambele atît alb cît și roșu.... Curat fără adaosuri”!
Mesaj util ?
Da0 puncte
#156 by Ivanansis (Power User) (0 mesaje) at 2015-09-18 23:49:26 (448 săptămâni în urmă) - [Link]
Cea mai mare prostie din „Producerea vinului de casă (rețetă)” este „Ciorchinii de struguri se clatesc in apa rece si se lasa la scurs”. Nici într-un caz nu spălați strugurii. Bacteriile care favorizează fermentarea se duc împreună cu apa. Multă pălăvrăgeală despre zahăr pe aici.
Zahărul se adaogă în următoarele cazuri:
1. Atunci cînd strugurii nu sunt destul de dulci (se măsoară cantitatea zahărului în must).
2. Atunci cînd struguri sunt prea puțini (pentru a mări cantitatea vinului se adaogă zahăr și apă).
3. Producerea vinului e doar pentru turmentarea capului.
Vinul BUN de casă ar trebui să corespundă versurilor din cîntecul interpretat de formația Zdob și Zdub „Om cu inima de lemn”.
