Forum Index > Chat > Sănătate > Vegetarieni

#0 by KarolinaV (Power User) (0 mesaje) at 2010-05-29 14:30:20 (725 săptămâni în urmă) - [Link] Sanatatea Consumul de carne mareste posibiliattea aparitiei bolilor cancerogene si cardiace (ateroscleroza s.a.). Trecerea la alimentarea vegetariana, in 90-97% cazuri preintimpina aparitia si dezvoltarea bolilor cardiace. Dupa alcoolism si fumat, consumul de carne este cea mai raspindita cauza de mortalitate in tarile europene, SUA, Australia. Unul din motivele care carnea aduce dauna organismului consta in faptul ca sistemul organic digestiv al omului nu este acomodat pentru prelucrarea carnii. Animalele carnivore au un intestin relativ scurt (de trei ori mai mare decit lungimea corupulu), ceea ce ii da posibilitate de eliminarii la timp din organism a carnii care se descompune repede si a toxinelor descompuse din ea. Animalele erbivore, insa au un intestin de sase ori mai mare decit corpul, deoarece mincarea vegetala se descompune mult mai lent decit carnea. Omul, la fel ca si animalele erbivore are un intestin lung, deaceea cind el maninca carne in organism se formeaza toxine, care stopeaza functionarea rinichilor si duce la aparitia artritei, reumatismului, podagrei si chiar a cancerului. Mai mult ca atit, carnea este prelucrata cu substante chimice. Indata cum animalul a fost omorit, carnea incepe a se descompune si peste citeva zile obtine o culoare verde-surie. La combinatele de carne, pentru a impiedica acest proces, carnea este prelucrata cu nitrate si substante care au proprietati cancerogene. Deasemenea in mincarea animalelor pentru carne, se adaoga o cantitate mare de substante chimice, cu scopul de a mari masa de carne. Deseori putem auzi intrebarea: “Dar oare omului nu ii este firesc de a se hrani cu carne? Oare organismul uman nu are nevoie de proteine de origine animala?” Raspunsul corect este: “Nu”. Structura anatomica a omulu – dintii, maxilarile sistemul digestiv, toate sunt mai mult acommodate pentru consumul de mincare de origine vegetala. Asociatia dietologilor americani a remarcat, ca “marea majoritate a oamenilor pe parcursul intregii istori a omenirii au intrebuintat in alimentare in cea mai mare masura produse vegetale”. Deasemenea o parte mare si in prezent procedeaza la fel. In tarile dezvoltate, obisnuinta de a folosi carnea s-a raspindit de aproximativ 100 de ani, din momentul aparitiei frigiderelor. In secolul XIX, Carl Linne a realizat “o analiza comparativa a constructie interne a omului si a animalului”, astfel demonstrind ca mincarea nativa a omului este compusa din fructe si legume. Tabelul lui A.D.Andrews din cartea “Hrana pentru om” (Chicago, Asociatia Americana de igiena, 1970) Carnivore Erbivore Omul Nu au pori pe piele, corpul se aeriseste prin limba Multi pori pe piele, transpiratie Multi pori pe piele, transpiratie Colti si incisori ascutiti pentru ruperea carnii Colti si incisori rotungiti Colti si incisori rotungiti Glande salivoase nedezvoltate Glande salivoase bine dezvoltate pentru predigestie Glande salivoase bine dezvoltate pentru predigestie Acid gastric fara ptyalin Suc gastric cu ptyalin pentru digestia fructelor si cerealelor Suc gastric cu ptyalin pentru digestia fructelor si cerealelor Nu exista molari plati pentru mestecare Exista dinti molari pentru mestecare Exista dinti molari pentru mestecare Acid clorhidric concentrat in stomac pentru disgestie Acidul clorhidrin din stomac este de 10 ori mai slab Acidul clorhidrin din stomac este de 10 ori mai slab Lungimea tractului digestiv este de 3 orim mai mare decit corupl, pentru eliminarea rapida a carnii Lungimea tractului digestiv este de 6-10 ori mai mare decit corpul, hrana vegetala se descompune mai incet decit carnea Lungimea intestinui este de 6 ori mai mare decit corpul. Doctorul Paavo Airola, specialist in domeniul dietologiei si biologiei, afirma: “Douazeci de ani s-a coniderat ca norma zilnica a consum de proteine este de 150 gr, insa astazi oficial este recunoscut ca aceasta norma este scazuta pina la 45gr. De ce? Datorita cercetarilor, in timpul de fata este cunoscut fara indoiala ca organismul nu are nevoie de cantitate mare de proteine si deci norma zilnica este de 30 - 45 gr. Consumul abuziv de proteine nu numai ce este nejustificat, dar mai este si daunator organismului omului. Mai mult ca atit, cl poate fi sursa unor astfel de boli ca cancerul, si bolile cardio-vasculare. Pentru a primi 45 gr de proteine pe zi, nu este neaparat de a minca carne. O dieta complet vegetariana, compusa grane, boabe, nuci, legume, fructe s.a. asigura pe deplin organismul cu cantitatea necesara de proteine. Dietologii pina nu demult considerau ca proteinele depline (adica cele 8 aminoacizi obligatorii, care nu pot fi sintezati de organism) se gasesc numai in carne, peste, oua si lactate. Insa cercetarile efectuate la universitatea Carolina (Suedia) si Universitatea Max Plank (Germania), au aratat ca majoritatea legumelor, fructelor, semintelor, nucilor si granuloaselor sunt surse de proteine depline, care sunt mai usor asimilate si nu contin amestecuri toxice. Consumul in alimentatie a produselor naturale in cantitati suficiente, exclude pe deplin posibilitatea lipsirei de proteine in organism. De remarcat faptul ca lumea vegetala pina la urma este sursa de aparitie a tuturor tipurilor de proteine. Vegetarienii obtin proteinele direct de la sursa, fara a le lua din ‘a doua mina’ asa cum o fac cei ce se hranesc cu carnea animalelor erbivore. Consumul excesiv de proteine reduce considerabil capacitatea de lucru al omului. Doctorul Irving Fisher de la Universitatea Yale (Yale University) a efectuat un sir de experiente in care a aratat ca vegetarienii au o rezistenta de doua ori mai mare decit cei ce consuma carne in alimentare. Dar cind el a redus consumul de proteine la nevegetarieni cu 20%, capacitatea de munca a crescut cu 33%. Intr-un sir de alte cercetari, a fost stabilit ca produsele vegetariene, bine selectate contin mai multe substante nutritive decit carnea. Studiul savantilor de la universitatea Brussels (Дж.Йотекьо и В.Кипани) au aratat ca vegetarienii, sunt in stare sa lucreze de doua-trei ori mai mult decit cei care se hranesc cu carne si de trei ori mai repede pot sa-si recupereze fortele. Etica Unul din argumentele principale in folosul vegetarienismului sunt consideratiile etice, adica tendinta de a nu aduce suferinta sau moarte creaturilor vii. Articolul "Etica vegetarenismului" din revista "Asociatiei nordamericane a vegetarienilor" defineste notiunea de asa numitul "omor umanist de animale". In zilele noastre multi oameni se linistesc cu ideea ca animalele sunt omorite prin metode "humaniste". Insa, din pacate aceasta impresie nu are nimic comun cu realitatatea. Animalele pentru abataj toata viata o petrec in captivatie si sunt nevoite sa duca o existenta chinuitoare, ele apar in urma insamintarii artificiale, sunt supuse castrarii, sunt stimulate cu hormoni, sunt hranite cu mincare modificata si pina la urma in conditii groaznice sunt duse la moarte. Ele permanent se afla intr-o stare de frica si aceasta se transmite prin carne la acei ce o maninca. La abator, animalele sunt lovite cu ciocane uriase, electrocutate, sau impuscate cu pistoale pneumatice, dupa ce sunt suspendate de transportor si in stare inca vie li se taie gitul pentru a stoarce pielea. Deaceea ele mor din cauza pierderii de singe. Conventiile despre conditiile de tratare a animalelor de casa nu se raspindesc asupra animalelor din zootehnie folosite pentru carne, care sunt omorite in mod "salbatic" la abator. In numele eficientei, animalele sunt despartite imediat de mamele lor, fortate sa creasca, sau sa produca oua sau lapte, in cantitati nenaturale, in conditii nenaturale, hranite cu cantitati imense de antibiotice si hormoni, pentru ca sa fie mai apoi macelarite, in conditii departe de cele decente si umane… Intr-adevar, multe animale sunt atarnate cu capul in jos, taiate sau curatate, in timp ce sunt, inca, constiente… Daca iti pasa de animale (si cui nu ii pasa), singura optiune, pentru a preveni acte de o asemenea cruzime, este sa elimini produsele animale din dieta ta! "Tu numai ce ai luat cina, si cat de bine n-ar fi ascunsa casa de abator la o distanta de mile, pentru a ne proteja, exista o complicatie." Ralph Waldo Emerson "Fate", "The Conduct of Life", 1860. LARGIND CERCUL "Din punct de vedere istoric, omul si-a largit principiile etice, odata ce dorinta si ignoranta s-au retras, mai inainte de toate fata de familie si trib, mai tarziu fata de religie, rasa si natiune. E de neinchipuit de a raporta alte specii la aceste decizii. Poate intr-o zi, peste ani si secole, aceasta va parea nu mai mult decat o cere purtarea "civilizata". Vitei din cusca, crescuti pentru carne speciala traiesc in excrementele proprii. In interiorul unei case de abator, porcul a cazut in varsatura proprie. "Obiectivul nostru este de a ne elibera din aceasta inchisoare largind cercul compasiunii, pentru a imbratisa creaturile vii si toata natura in splendoarea sa." Albert Einstein, in scrisoarea sa din 1950, citata in "H. Eves Mathematical Adieu", 1977. Peter Singer, filozoful universitatii din Prinston si autorul "Animal Liberation" spune: "Toate argumentele demonstreaza ca superioritatea omului nu poate zdruncina aceasta constatare: in suferinta, animalele ne sint egale." Pentru orice individ trebuie sa conteze gradul de suferinta si nu specia acelui ce sufera. "Animalele traiesc din motivele lor proprii. Ele n-au fost create pentru oameni, precum nici oamenii negri n-au fost creati pentru cei albi, s-au femeile pentru barbati."Alice Walker, autorul "The Colour Purple", prefata pentru "The Dread Comparison". Animalele in casele de abator pot mirosi, auzi si chiar des vedea macelarirea celor dinaintea lor. Din cauza impotrivirii animalelor, lucratorii care trebuie sa mentina miscarea rapida a liniilor, deseori sunt nerabdatori fata de animale. O investigare sub acoperire, din 1998, petrecuta la o ferma-fabrica de porci, a descoperit pe lucratori batand cu bate o scroafa ranita, incercand sa o omoare ii aruncandu-i de mai multe ori un bloc de ciment peste cap, iar apoi jupuind-o de vie. O multime de scroafe isi petrec viata in grajduri pentru purcelusi, unde nici nu pot sa se intoarca. Curcani in custi, in camion. "Oamenii care robesc, castreaza, experimenteaza, taie animalele, au tendinta de a pretinde ca animalele nu simt durere. O distinctie bine profilata intre oameni si "animale" este esentiala daca trebuie sa le supunem vointei noastre, sa le facem sa lucreze pentru noi, sa ne imbracam cu ele, sa le mancam - fara nici o urma de tulburare, de vina sau regret. E putin probabil pentru noi, cei care sintem nesimtitori fata de alte animale sa sustinem ca numai oamenii sufera. Comportamentul altor animale face astfel de pretentii dubioase. Doar ca sunt prea multi ca noi." Dr. Carl Sagan & Dr. Ann Druyan Shadows of Forgotten Ancestors, 1992. RENUNTA ACUM LA CARNE SI NU VEI FI COMPLICE AL ACESTUI MASACRU ! Drepturile animalelor Omul care se hraneste cu carne, ar putea spune ca el nu omoara pe nimeni. Dar de fapt aceasta este doar o scuza si o incercare de a evita recunoasterea adevarului. Cind cumpara carnea la piata sau la magazin, omul in realitate plateste cu banii sai pentru ca altcineva sa omoare pentru el. Deci participa la omorirea animalelor prin sustinere financiara. Se cunoaste faptul ca animalele simt durerea si suferinta si manifesta spaima. Nu putem intelege pe deplin procesele lor de gandire, dar exista dovezi ample ca animalele au propriile lor societati si mod de viata. Cine are dreptul sa declare in fata timpului ca drepturile lor ar trebui sa fie catusi de putin mai reduse decat cele presupuse normale si la care aspira oamenii? Multe animale sunt mai putin inteligente decat oamenii dar exista variatii considerabile de inteligenta si la oameni. Daca se afirma ca inteligenta redusa a multor animale ne da dreptul sa le tratam cum dorim, fara grija reala, atunci s-ar putea de asemenea pune problema ca oamenii mai putin inteligenti sa fie tratati in mod similar. Intr-adevar, anumite filosofii politice, desi foarte mult discreditate, au adus in discutie acest argument. Noi ne aflam pe aceasta planeta pentru un timp limitat si modul in care interactionam cu planeta va afecta viitoarele generatii, poate chiar pana la sfarsitul lumii sub forma pe care o cunoastem noi. Se poate afirma ca este in interesul nostru sa minimizam suferintele si relele practici pe care le sufera animalele si oamenii, si sa ne indreptam catre o lume mai umana, impacata cu sine. Presupunand ca acesta este un tel de atins pe care marea majoritate a oamenilor il doresc, atunci e nevoie sa imbunatatim tratamentul oamenilor si animalelor. Oamenii in general doresc sa traiasca o viata sanatoasa si calea vegetariana este una care duce in aceasta directie, minimizand in acelasi timp suferintele altor specii de animale. Intreaga cale a consumatorilor de carne este bazata pe ipocrizie. Oamenii utilizeaza unele animale ca mascote si le trateaza intr-un mod special. Alte animale sunt privite ca daunatoare sau ca hrana asa ca lor nu li se asigura grija si protectia de care beneficiaza 'mascotele'. Merita sa amintim ca, in multe tari, daca cineva ar trata animalele preferate ale altcuiva in modul in care sunt tratate animalele in ferme, ar putea fi pasibil de judedata. Multe animale salbatice nu primesc protectie legala de loc, si sunt la dispozitia vanatorilor si a oricarui altul pentru a fi urmarite si tratate dupa bunul plac. TRANSFORMAREA ANIMALELOR IN MANCARE Concurenta instaurata pentru producerea ieftina a produselor de carne, oua si de lactate a generat in businessul agricultural un tratament fata de animale, ca cu niste obiecte sau comoditati. Tendinta mondiala este de a inlocui fermele de familie in ferme-fabrici: niste depozite, in care animalele sint tinute in tarcuri suprapline sau in grajduri inguste. In astfel de conditii sint crescute o multime de vite cornute, vaci mulgatoare, porci, gaini si curcani. Cruzimea industriala: transformarea fermelor in fabrice Actul federal pentru bunastarea animalelor exclude animalele de ferma si majoritatea legilor ale statelor fac scutiri la capitolul practicilor din agricultura. Acestea includ infierarea, castrarea, taierea coarnelor, ciocurilor si cozilor, efectuate fara anestezie. "Majoritatea oamenilor, ce mananca carne nu se gandesc prea mult la toate procedurile ce transforma un animal viu in carnea de pe farfuria lor. Pentru agricultura moderna, cu cit mai putin stie consumatorul despre procesul prin care trece carnea inainte de a ajunge pe masa cu atat e mai bine. Ar trebui oare ca noi (agricultura animaliera), sa fim sovaitori in a spune oamenilor despre totul ce se petrece, deoarece nu sintem mandri de aceasta si ingrijorati de o posibila transformare a lor in vegetarieni?" Peter Cheeke, doctor in filozofie la Universitatea de Stat din Oregon, profesor de agricultura animaliera, cartea sa "Solutii contemporane in agricultura animaliera",1999. Potrivit lui Steve Cockerham, inspector USDA la casele de abator din Nebraska si Lester Friedlander, fost veterinar USDA, unele din casele de abator jupoaie vitele cornute de vii, infunda porcii ce tipa in apa fierbinte si abuzeaza de animalele inca constiente si in alte moduri pentru ai face sa se miste repede. Ei au constatat ca legile federale cu privire la omorarea omenoasa a animalelor sint din ce in ce mai mult ignorate odata cu cresterea fabricilor. Cockerham spune ca deseori i-a vazut pe lucratori taind picioarele, urechile si ugerele vitelor inca constiente, daca ,,pistoalele" de soc nu mai lucrau bine. ,,Animalele mai clipeau si se miscau. Este oribil sa vezi asa ceva", spune el. Multi cred ca animalele crescute pentru mancare trebuie sa fie tratate bine, deoarece cele bolnave sau moarte nu ar mai folosi agrobusinessului. Bernard Rollin, doctor in filozofie, explica ca: "Din punct de vedere economic este mult mai eficient sa pui un numar mai mare de pasari in fiecare cusca, acceptand o productivitate mai scazuta la pasare, in schimbul unei productivitati mai mari la cusca… Fiecare animal poate sa "produca", de exemplu, sa se ingrase, pe de o parte din cauza imobilitatii, dar sa sufere din cauza imposibilitatii de a se misca… Gainile sint ieftine, dar custile sint scumpe". "Filmul "Babe" reprezinta felul in care americanii ar vrea sa gandeasca despre porci. Dar purcelusii "Babe" nu vad soare in timpul vietilor lor scurte, si nici fan sau noroi in care sa se tavaleasca. Scroafele traiesc in custi mici, intr-atat de stramte, incat nici nu pot sa se intoarca. Isi petrec viata dupa gratii metalice, iar excrementele lor sunt expulzate sub ele si se scurg in gropi uriase." Morley Safer, "Puterea carnii de porc", 60 minute, 19 septembrie 1997. In articolul din jurnalul industrial "National Hog Farmer", ce recomanda reducerea spatiului de la 0,7 la 0,5 m.p., sugereaza ca inghesuirea porcilor recompenseaza productivitatea globala. In fermele de tip fabrica, praful si gazele pot sa se acumuleze in concentratii daunatoare pentru lucratori si fatale pentru animale. Pasari In Statele Unite, aproape toate pasarile sunt crescute la ferme de tip fabrica. In astfel de conditii stresante, unde sunt inghesuite, gainile se lovesc puternic cu ciocurile una pe alta. In scopul de a opri aceasta, lucratorii taie 2/3 din ciocurile lor cu cutite fierbinti, cauzandu-le dureri mari ce dureaza saptamani. Unele pasari nu mai pot manca dupa o astfel de procedura si mor de foame. In cladirile ce sunt slab aerisite, aburii de balegar dau nastere la infectii respiratorii si a vederii, sau aduc alte prejudicii sanatatii. "Farm Sanctuary" a filmat cum gainilor pe deplin constiente le era taiat gatul, iar apoi ele erau imbacsite in canistre sa sangereze. Unele gaini scapau si se plimbau sangerand pana ce mureau (video "Human Slaughter" disponibil pentru achizitionare). In fiecare an, un mare numar de gaini, curcani, rate si gaste sint oparite in rezervor, de vii, pana ce mor sau se ineaca. Pentru a usura manuirea animalelor, prin paralizie, se foloseste socul electric. Se petrec dezbateri considerabile la capitolul daca socul face animalele inconstiente. Este posibil ca socul sa fie o experienta extrem de dureroasa. "Odata cu cresterea cunostintelor despre comportamentul si capacitatile de cunoastere a gainilor, s-a realizat faptul ca gainile nu sunt specii inferioare pentru ca sa fie tratate, cel putin ca o sursa de hrana." Lesley J. Rogers, doctor in filozofie, "Dezvoltarea creierului si comportamentul gainilor", 1995. In 1888, o gaina oua, in mediu, 100 de oua in an; in 1998 - 256 de oua. La sfarsitul perioadei de ouare, gainile americane sint macelarite sau li se ia mancarea si apa pentru cateva zile pentru a le introduce intr-un nou ciclu de ouare. "Animalele sint creaturi ale lui Dumnezeu si nu proprietate umana, nici utilaj sau resurse, sau comoditati, dar suflete pretioase in paza Domnului", spune preotul Andrew Linzey de la Oxford University in "Animal Theology", 1995. Gaini cu ciocurile taiate . Intr-o fabrica de pasari. Gaini ce se oua in custi. Clostile ce se oua n-au nevoie de masculi, de aceea ei sunt omorati prin sufocare in pungi de plastic, decapitare, gazare sau zdrobire. "Dupa parerea expertilor, gainile crescute pentru carne (broiler), se dezvolta atat de repede, incat inima si plamanii lor nu sunt in stare sa mentina restul corpului, rezultand in numeroase atacuri de cord si cazuri letale multiple." David Martin Feedstuffs, 26/05/1997. "Dupa parerea mea, daca majoritatea din orasenii ce consuma carne ar vizita o fabrica de gaini broiler pentru a vedea cum ele sunt crescute, iar apoi "recoltate" si prelucrate in fabricile de pasari domestice nu ar fi impresionati, iar unii s-ar fi dezis chiar sa mai manance gaini si carne in general". Peter Cheeke, doctor in filozofie, "Contemporary issues in animal agriculture", 1999. Transportarea In timpul transportarii, toate animalele crescute in ferme pierd cel putin 3% din greutate, cel mai mult in prima ora, prin urinare si defecatie, aceasta drept urmare a stresului. Ele sunt obligate sa stea in excrementele proprii si sunt expuse conditiilor climaterice extreme fiind in camioane deschise, iar citeodata si inghetind. Aceste metode obisnuite sunt cauza animalelor bolnave sau slabite incit nu pot merge, chiar daca sunt lovite sau batute cu bastoane electrice. In ocolurile de vite, animalele slabite de rind cu celelalte sunt tirite de lanturi de vii la macelarie sau la mormanul de animale moarte, unde sunt lasate sa moara. Un astfel de bou am avut anul trecut-- acest bou era unul din cei mai mari din citi am vazut vreodata. Si cu spiritul pe care-l avea incerca din rasputeri sa coboare din camion. Fusese lovit puternic de trei sau patru soferi ...dar picioarele sale din urma, soldurile nu mai reactionau. Totusi soferii continuau sa-l ghionteasca. Ne-a luat tocmai 45 de minute pentru a-l duce la rampa din spate a camionului... Apoi el fusese legat cu lant de picioarele din fata si cazuse, strivit de podea de la inaltime, facind multa zarva... Atunci am spus: "De ce nu-l impuscati? Ce se intimpla? Ce e cu etica aceasta?". Unul din ei mi-a raspuns: "Nu-i impusc niciodata. De ce as impusca un animal ce inca poate sa foloseasca si pentru carne?". Pentru inceput am fost surprins, dar apoi am stat de vorba cu alt sofer despre astfel de cazuri. Si el mi-a replicat:"Nu-ti face griji. E asa de cind e lumea. Asa va fi penru tot restul vietii mele si ale tale. Deci, linisteste-te, se mai intimpla. Vei face ca si mine. Ajungi sa nu te mai gindesti la animale. Incepi a crede ca ele nu simt nimic, ce mai conteaza",din interviul cu un sofer de camion cu vite din "A Cow at my Table", un documentar despre industria carnii. O vaca mulgatoare, a carei git fusese rupt, a fost separata fortat de vitelul ei in timpul vinzarii si lasata sa moara in ocolul din Texas Bizonii sunt omoriti pentru a proteja vitele cornute Viata salbatica USDA APHIS' Wildlife Service si producatorii de septel ucid animalele salbatice cu scopul de a proteja pe cele domestice. Eliminind populatia nativa a lupilor si a ursilor grizzly, 5 vinatori guvernamentali ucid astazi in jurul la 100000 de ciini si porci salbatici, bisoni si lei de munte in fiecare an. Animalele sunt impuscate, prinse in capcanele cu falci de otel, cu lanturi sau otravite cu cianid. NU SUSTINE ACESTE CRUZIMI ! Mesaj util ?   Da   1 puncte 1 2 << Precedenta      Următoarea >> #26 by Alex15 (BPR | Carandaş) (0 mesaje) at 2010-05-30 15:42:27 (725 săptămâni în urmă) - [Link] #13 AdryCris, "... evident mi-am pus întrebarea: de ce?, ... ..." - cind afli raspunsu imi spui si mie Mesaj util ?   Da   0 puncte #27 by okob (User) (0 mesaje) at 2010-05-30 15:54:57 (725 săptămâni în urmă) - [Link] KarolinaV wrote: Sanatatea Consumul de carne mareste posibiliattea aparitiei bolilor cancerogene si cardiace (ateroscleroza s.a.). Trecerea la alimentarea vegetariana, in 90-97% cazuri preintimpina aparitia si dezvoltarea bolilor cardiace. bla-bla-bla... Bro science at work Mesaj util ?   Da   0 puncte #28 by predatorgcc (Resistance is futile) (0 mesaje) at 2010-05-30 16:54:45 (725 săptămâni în urmă) - [Link] Mancati fructe, legume, buruian cu nitrati, pesticide, ierbicide etc. Sau altfel - fiti vegetarieni ca sa traiti mult si sanatos si poimane va va calca o masina #0 KarolinaV, Da plantele nu sunt fiinte vii? Cand cumperi un kiperi de la piata de fapt platesti pentru ca cineva sa taie kiperiu. Saracu kiperi. Quote: Unul din motivele care carnea aduce dauna organismului consta in faptul ca sistemul organic digestiv al omului nu este acomodat pentru prelucrarea carnii. Datorita carnii omul a devenit om. Mai ales dupa ce a descoperit cum sa prelucreze carnea la foc. Fara proteina animala omul cu timpul dibileste. PS. Eu consum alcool, fumez si mananc multa carne si sunt foarte sanatos . Nu stiu ce e "spital" Mesaj util ?   Da   0 puncte #29 by System at 2010-05-30 17:13:37 (725 săptămâni în urmă) - [Link] #28 predatorgcc, "... Nu stiu ce e "spital" ..." - spital  & spital  Mesaj util ?   Da   0 puncte

1 2
<< Precedenta      Următoarea >>

Forum Index > Chat > Sănătate > Vegetarieni

Această temă este închisă. Nu puteţi posta mesaje noi.