American Horror Story (sezonul 1-5)

Primul sezon este relativ decent și justifică credibil parte ceea din titlu unde se spune că e horror. Chiar dacă fantezia producătorilor pentru un moment mi s-a părut că răbufnește peste limite, stricând tipaje, mi-a plăcut cel mai mult. Pentru că în comparație cu restul sezoanelor, în primul îs doar floricele ))
Sezonul 2 la fel e bunicel, doar că începând de aici el se descompune în mai multe direcții: dramă psihologică, fantasy, thriller, iar horror în el deja e mult mai puțin. Au exagerat mult, adăugând în același cazan duhuri rele, psihopați, persoane orgolioase, răpiri ale extratereștilor și foști naziști pe post de frankestein.
Cu toate astea, sezonul 2 încă se ține bineșor...pentru că peurma devine mai rău și mai slab. Sezonul 3: zâne și vrăjitoare. Horror aproape zero. Poveste pentru fetițe de lasa a 7-a.
Sezonul 4 e despre freak show. Pare puțin mai calitativ, dar tot greu se privește. Abia am rezistat. Ultimul sezon despre vampiri, aici chiar n-am rezistat și am pus punct pe la jumătate.

Curios e faptul cum construiesc ei sezoanele pe umerii unui grup mic de actori, jucând personaje diverse. Asta pe unii îi supără, te saturi să vezi aceleași mutre..îndeosebi Jessica Lange, pe de altă parte poți aprecia munca actorilor văzându-i în foarte multe ipostaze, costume..etc. Aici ar fi păcat dacă nu aș menționa-o pe Sarah Paulson.

Prin urmare, ”American Horror Story” e un titlu care sună prea tare. E ca un billboard fals, care în cele 5 sezoane, rar își justifică denumirea.

7/10

The Night Of  (2016)

Înainte de a-l privi am citit o duzină de comentarii extrem de pozitive despre acest serial. Pe mine nu m-a încântat așa tare. În primul rând, ideea cu trezitu lângă un cadavru asupra căruia toate dovezile duc spre un om aparentnevinovat, e o ideea foarte arhaică. E ca și cum ai înveseli lumea în anul 2016 cu un bărbat îmbrăcat în haine de femeie...
Ceea ce intrigă în ”The Night Of” am întâlnit de nenumărate ori...printre filmele mai vechi cum ar fi în ”Twisted” cu Ashley Judd, sau din astea mai noi ”Loft”.
Și felul în care personajul principal dintrun băiet cuminte și cu minte la libertate se transformă în criminal în pușcărie la fel pare a fi inspirată din alte surse. Prima ce-mi vine în gând e spaniolul ”Celda 211”. Cu asta m-am lămurit. Al doilea cîrlig care anină spectatorul e justiția americană cu toate procedurile ei democratice. Aici nu-i rău, chiar destul de real..mai ales relația între avocați, poliție, procurori...etc.
De prin episodul 2-3 avocatul începe să tragă oghealul de partea lui și de-aici încolo, deși mulți cred că 9 serii e puțin, eu am considerat că e prea mult. Toată istoria asta o poți relata în 3-4 episoade, fără să ”dezguști” ochii spectatorului cu eczema avocatului și pe relația lui cu pisicile. Asta fură ft mult din film, dar sens zero.
În primele episoade regizorii te satură cu focusul (focusarea imaginii) pe unele prim-planuri inutile de te întrebi ”ce a vrut să arate cu asta??? wtf?”.

La fel precum în ”Four Lions” mult face actorul Riz Ahmed cu ochii săi mari...

7/10

Narcos (sezonul 2)

Cum și spuneam, sezonul 2 e sub primul. E și clar dintro parte. Primul sezon impresionează și chiar șochează cu inițierea. Te inițiază în scheme, îți face cunoștință cu tot cartelul și cu cruzimea lui. În timp ce în pauză s-a spus ca al doilea sezon va fi ultimul despre Don Pablo, era clar că va fi mai slab, puteai să intuiești finalul știut de toți. Puține momente de cotitură...multă acțiune. În acest sens aduce aminte mult de „Cidade de Deus”.
Dar asta nu înseamnă că nu se merită să-l vezi... din contra, privind acum ambele sezoane unul după altul (fără pauză) dintr-o răsuflare, din inerție poți să nu observi golurile ultimului sezon

7/10

Ray Donovan (sezonul 4)

Puțin dezamăgit. Au dispărut toate momentele ironice. Voight nu mai e același
A devenit un crime/drama serios. Scheletul sezonului 4 îl reprezintă luptătorul cela cu probleme. Relația lui cu sor-sa deja mă enerva. Mai bine extindeau tema mafioților ruși, sau armeni. Plus, ca la "House of Cards" în ultimul sezon vedem personaje în depresie, bolnave de cancer, pierdute. Asta știrbește din stilul serialului, făcându-l banal.

7/10