Partida de Șah se joaca facîndu-se pe tablǎ "mutări", adică deplasȋnd figurile de pe un cȋmp pe altul.
Adversarii fac mutările pe rînd.

Jocul îl începe întotdeauna albul. După prima mutare a albului urmează prima mutare a negrului, apoi a doua mutare a albului, etc. Cu fiecare mutare poate fi deplasatǎ numai o singurǎ figură. Nu este permis să așezi o figurǎ pe un cîmp care este deja ocupat de o figurǎ proprie. O figurǎ poate fi instalatǎ pe un cîmp ocupat de o figurǎ adversǎ, dacǎ lucrul acesta este posibil conform regulilor jocului, dar ȋn cazul acesta figura adversǎ trebuie "luată", adică scoasǎ de pe tablǎ (desigur  figurile proprii nu pot fi luate).

Mutările figurilor sunt arătate ȋn diagramele următoare (Nr. 4-7).

Turnul mută pe orizontale şi pe verticale ȋn toate părtile, la orice distanțǎ. Ȋn poziția din diagrama 4 turnul poate muta pe oricare din cele 14 cîmpuri marcate.



Nebunul poate muta numai pe diagonale, în orice parte şi la orice distanțǎ (diagrama 5). Cel mai mare număr de mutări posibile pe care le poate face nebunul este de 13 (atunci cînd se aflǎ în centrul tablei, adică pe cîmpurile e4, d4, e5, d5). La b7 nebunul ar avea numai 9 mutări posibile, iar la a1 numai 7. în consecințǎ, mobilitatea nebunului este mai micǎ decît a turnului, care are pe tabla liberǎ întotdeauna 14 mutări. Afarǎ de aceasta, nebunul acționează numai pe cîmpuri de o singurǎ culoare - alb sau negru (de aceea și există expresiile "nebun de cîmpuri albe" și "de cîmpuri negre") ȋn timp ce turnului ȋi sunt accesibile toate cîmpurile tablei.

Toate acestea aratǎ cǎ turnul este mai tare decît nebunul.



Dama este cea mai tare din toate figurile; ea cumulează mișcările turnului și nebunului și datorită marii ei mobilităţi, ca și posibilității de a acționa atît pe diagonale albe cȋt și negre, se aratǎ mai tare decît aceste două figuri luate împreună. Pe tabla goalǎ dama are 27 de mutări posibile, dacǎ este așezatǎ pe un cîmp central (diagrama 6).



Calul mutǎ ceva mai complicat decît toate celelalte figuri. De pe locul unde se aflǎ, el poate merge în orice parte peste un cîmp, pe un cîmp de altǎ culoare (vezi diagrama 7). Cel mai mare număr de mutări pentru un cal care se aflǎ departe de marginea tablei este de 8.

Dacǎ calul ar fi stat la a8 el nu ar fi avut decît 2 mutări la b6 şi c7. Spre deosebire de celelalte figuri, calul are dreptul de a sǎri peste figuri atît proprii cȋt și adverse.

De exemplu, în poziția din diagrama 8 albul poate, dacǎ vrea, sǎ mute calul de la c5 la b7. Cea mai interesantǎ caracteristică a calului este cǎ el schimbă culoarea cîmpului pe care se aflǎ la fiecare mutare, adică de pe un cîmp alb mută pe unul negru şi invers. Datorită acestui fapt, calului ȋi sunt accesibile toate cîmpurile tablei.

Regele merge în toate pǎrțile, şi drept şi în diagonală, dar de fiecare datǎ numai cȋte un singur cîmp (diagrama 7). Cel mai mare număr de mutări ale regelui, dacǎ tabla e liberă, este de 8; pe marginea tablei el nu mai are decît 5 mutări, iar ȋn colț numai 3. Caracteristic pentru rege este cǎ el nu poate muta pe un cîmp atacat de o figurǎ adversă, adică pe un cîmp care se aflǎ în raza de acțiune a unei figuri adverse. Astfel, de exemplu, în poziția din diagrama 8, regele negru nu are decît o singură mutare, la c7.

Negrul nu poate lua calul c5, deoarece cîmpul c5 se aflǎ în bătaia regelui alb. Ȋn aceasta poziție regele alb are douǎ mutări - la a4 si c3.

Mobilitatea figurilor, de regulă, se micșorează atunci cînd pe tabla mai exista şi alte figuri. De exemplu, în poziția din diagrama 8, turnul alb de la e1 nu mai are decît 9 mutări (7 pe cîmpuri libere şi 2 pe cîmpuri ocupate de figuri negre: d1 şi e6) în loc de 14.

Ȋn poziția din diagrama 8 se aflǎ în bătaia calului c5 atît nebunul d3 cȋt şi pionul e6 (calul atacǎ în același timp şi nebunul şi pionul).

Dacă albul ia cu calul nebunul din d3, atunci negrul poate răspunde luînd calul, cu turnul d1. Nebunul este în această poziție "apǎrat" de turn.

Calul şi nebunul sunt considerați de valoare egalǎ; de aceea, dacă calul ia nebunul, iar turnul ia calul, atunci are loc aşa numitul "schimb".

În acceiaşi diagramă turnurile d1 şi e1 se atacǎ reciproc. Turnul negru nu este apǎrat ȋn timp ce turnul e1 este apǎrat de nebunul h4.

Negrul ȋşi poate apăra turnul mutînd nebunul la c2. Dacă după aceasta albul ia turnul d1, iar negrul răspunde luînd turnul cu nebunul, atunci are loc un schimb de turnuri.

Pionul este mai slab decît oricare altǎ figurǎ, deoarece merge dea lungul verticalei pe care se aflǎ, numai înainte şi numai cȋte un singur cîmp. Dacă însă pionul nu s-a mișcat ȋncă, adică stă pe orizontală a 2-a (pentru negru a 7-a), atunci poate fi mutat direct pe orizontală a 4-a (pentru negru a 5-a), sărind peste un cîmp. De exemplu, ȋn poziția din diagrama a 8-a pionul g2 poate muta și la g3 și la g4; ceilalți pioni, ȋn poziția din diagrama a 8-a, nu au posibilitatea de a face un pas dublu (pentru pionii b2 și g7 o astfel de posibilitate ar putea sǎ apăra mai tîrziu, dacǎ cîmpurile din fața lor s-ar elibera).

Pionul nu "ia" așa cum mutǎ (prin aceasta el se deosebește de celelalte figuri), ci ȋn diagonalǎ, la un cîmp ȋn fațǎ. De exemplu (vezi diagrama a 8-a), cu pionul h5 se poate lua pionul g6; sau (dacǎ mutǎ negrul) cu pionul g6 se poate lua pionul h5.



Alte posibilitǎți de a lua cu pionii ȋn aceastǎ poziție nu existǎ.

Curioasǎ este ȋn aceeași diagramǎ poziția pionilor f4 și g2. Bătaia pionului f4 este îndreptatǎ asupra cîmpurilor e3 și g3. Cu alte cuvinte, dacǎ pionul g2 ar merge la g3, atunci el ar putea fi luat de pionul f4. Dar dacǎ se sare peste cîmpul atacat g3, mutînd direct pionul la g4?... S-ar părea cǎ ȋn acest caz pionul f4 pierde dreptul de a lua?... După regulile jocului însǎ, și ȋn acest caz pionul f4 poate lua pionul advers, dar după aceasta se așeazǎ pe cîmpul g3, ca și cum pionul g2 ar fi mutat numai cu un singur pas. O astfel de luare se numește "en pasant" (ȋn trecere). Luarea "en pasant" poate fi efectuatǎ numai la mutarea următoare, caci altfel dreptul unei asemenea luări se pierde.

Cînd pionul ajunge la ultima orizontalǎ (a 8-a pentru alb, 1-a pentru negru), el este imediat înlăturat de pe tablǎ și ȋn locul lui se instalează oricare altǎ figurǎ de aceiași culoare (cu excepția regelui), la alegerea jucătorului.

Poate fi instalatǎ o a doua damǎ (chiar o a treia, etc.), turn sau oricare figurǎ "ușoara" (nebun sau cal). De obicei se așeazǎ cea mai tare dintre figuri - dama. "Transformarea pionului" este consideratǎ o singurǎ mutare.



Negrul poate înainta pionul c2 la c1 transformîndu-l ȋn damǎ (sau ȋn altǎ figurǎ); ȋn acest caz dama ar putea fi luatǎ de calul e2, dar ȋn acest caz negrul (luînd cu nebunul a3), cîștigǎ pentru pion calul. Albul are deasemeni posibilitatea transformǎrii pionului a7; el poate, de exemplu, sǎ ia cu pionul a7 calul b8, instalȋnd pe campul b8 o damǎ sau o altǎ figurǎ. Negrul, chiar dacǎ ar fi la mutare, apǎrȋndu-și calul cu nebunul, nu ar putea impiedica pe alb sǎ-și transforme pionul ȋn damǎ, deoarece pionul a7 poate ȋnainta și la a8.

Pionii c2 și a7 (deasemeni f6) se numesc pioni "trecuți" (sau liberi), cǎci nici un pion advers nu stǎ ȋn calea lor pentru a le impiedica ȋnaintarea spre cȋmpul de transformare ȋn damǎ.

Ȋn poziția din diagrama 9 albul poate, dacǎ vrea, sǎ ia cu calul și pionul f6 ("sǎ sacrifice calul pentru pion"), și daca ȋn acest caz pionul g7 ia calul, pionul g6 devine trecut și se transformǎ peste douǎ mutǎri ȋn damǎ.