• Construirea acvariului

In construirea si amenajarea unui acvariu, in primul rand trebuie sa avem in vedere speciile de pesti pe care dorim sa le procuram. In functie de talia pestilor vom avea nevoie de un vas mai mic sau mai mare.
In ultima perioada au aparut in comert acvarii gata facute sub diferite forme si de diferite marimi. Daca dorim sa ne construim singuri acvariul trebuie sa avem in vedere, in functie de volumul acestuia, grosimea sticlei pe care o vom folosi.
In fuctie de volumul acvariului, grosimea sticlei va fi:
- volum pana la 50 l – grosimea sticlei 4 mm
- volum pana la 80 l – grosimea sticlei 5 mm
- volum pana la 100 l – grosimea sticlei 6 mm
- volum pana la 120 l – grosimea sticlei 7 mm
- volum pana la 150 l – grosimea sticlei 8 mm
- volum mai mare de 150 l – se recomanda ca grosimea sticlei sa fie de minimum 10 mm
Se recomanda ca pentru fundul acvariului sa se foloseasca sticla mai groasa decat pentru laterale, presiunea punandu-si in primul rand amprenta asupa acestuia.
Dupa procurarea sticlei vom avea nevoie de un adeziv care sa nu fie toxic pentru pesti si sa reziste la presiunea creata de apa. In ultima perioada se foloseste cu succes ca adeziv siliconul-caucic. Acesta poate fi procurat foarte usor, gasindu-se in comert sub diferite marimi si colori. Atentie: vom folosi doar siliconul-cauciuc care are desenat pe el acvariul sau pestii !!!

• Apa, calitatea si temperatura acesteia

Dupa construirea si probarea acvariului acesta va fi umplut cu apa.
Apa este un element esential in formarea unui acvariu. Calitatile acesteia trebuie sa fie specifice pestilor cu care dorim sa populam acvariul. Principalele calitati ale apei sunt bazate pe: pH, duritate, temperatura.
pH-ul reprezinta gradul de aciditate sau alcalinitate al apei sau solutiilor. Apa pura este neutra, avand valoare pH-ului 7, cele peste 7 sunt alcaline, iar cele sub 7 sunt acide.
Pestii sufera la modificarile buste ale pH-ului si trebuie sa ne intereseze ca acestea sa nu intervina in acvariul nostru. Valoarea pH-ului este influentata de: reziduurile pestilor, plante, pitra vibratorului, etc.
Masurarea pH-ului se poate stabili cu teste de pH aflate in comert, relativ ieftine si suficient de precise.
  Duritatea apei care ne intereseaza este duritatea data de substantele solide dizolvate in apa. Duritatea apei este data in principal de rocile pe baza de piatra de var si dolomita.
Duritatea apei se masoara in grade germane si o putem diferentia in felul utmator: 0 – 4 dGH – o apa moare, 5-11 dGH – o apa moderata, mai mare de 12 dGH o apa dura.
Pentru determinarea duritatii apei se gasesc in comert diferite teste care sunt precise si eficiente.
Temperatura apei este la fel de importante ca si celelalte doua componente (pH, duritate) si este cel mai usor de masurat.
Temperatura va fi stabilita si mentinuta in functie de speciile de pesti care populeaza acvariul nostru, unlele specii preferand o temperatura mai mare iar altii una mai joasa, aceasta fiind foarte usor de mentinut cu ajutorul unui incalzitor cu potentiometru.
Temperatura optima pestilor difera de cea de reproducere a acestora, cea din urma fiind in cele mai multe cazuri cu 1-2 mai mare decat cea optima.
Pentru a nu produce socuri termice pestilor trebuie ca la schimbarea apei temperatura apei nou introduse sa nu difere cu mult de cea din acvariu.

• Iluminarea acvariului

Lumina care ne foloseste este lumina alba. Aceasta este un complex de 7 spectre de culoare ROGVAIV.
Iluminatul acvariului nu este dificil, putandu-se realiza prin becuri sau neoane. Lumina zilei nefiind suficienta pentru ca un acvariu sa fie bine iluminat.
Asadar, putem gasi in comert neoane care sa puna in evidenta pestii si neoane care sa foloseasca plantelor. Acestea dau rezultate foarte bune combinate, atat din punct de vedere al naturaletii cat si din punct de vedere al eficientei pentru cresterea plantelor. Iluminatul zilnic trebuie sa fie de minimum 11-12 ore pe zi cu o intensitate de 200lx. Fiecare planta are nevoie de 0.1 dm cu o anumita marja in conditiile care vor fi create.

• Filtrarea apei

In comert se pot gasi diferite dispozitive bazate pe filtrate mecanica sau chimica cu materilae filtrante ca: nisipul sau pietrisul, buretii, vata, etc.
Filtrarea chimica este un proces prin care produsele chimice sunt eliminate din apa prin absotie, de catre un material corespunzator si care este pus intr-o cutie de filtrare. Manganul si carbunele activ pot fi folosite pentru acest gen de filtrare.

• Substratul

Pentru ca plantele sa poata supravietui si sa se poata dezvolta la noi in acvariu avem nevoie de un substrat corespunzator.
De regula, substratul este alcatuit de un strat subtire de nisip cu granulatie mai mare sau pietris.
Spatiul dintre pietricele este important pentru dezvolatrea coloniile de bacterii care au ca scop descompunerea reziduurilor, in acest fel ajutand plantele.
Ca substrat putem folosi: pietris, argila si turba.
Amestecul poate fi facut in urmatoarele proportii: 1/3 pietris, 1/3 argila, 1/3 turba. Argila folosita trebuie sa fi stat o perioada mai lunga in aer liber.
Se recomanda ca primul strat sa fie format dintr-un pietris cu granulatie mai mare pentru ca bacteriile aerobe sa poata exista.

Plantele de acvariu au nevoie de un anumit numar de nutrineti organici si minerali  pentru a mentine o crestere constanta si  o stare generala sanatoasa. Multi dintre acesti nutrienti sunt necesari doar in proportii foarte mici,  dar fara ei functiile biologice vitale ale plantei de acvariu nu pot fi indeplinite corespunzator. Nutrientii pot fi considerati ca "hrana" planetei de acvariu. Fara o hrana adecvata vor aparea probleme de sanatate si planta de acvariu se va "imbolnavi". Numarul de nutrineti de care fiecare planta in parte  are nevoie poate fi obtinut in mai multe feluri. Verificand functia diversilor nutrineti, prezenta lor in acvariu si intelegand importanta lor vom putea crea usor o "lista de cumparaturi" pentru sursele corecte de fertilizare.

Macro si micronutrientii necesari plantelor de acvariu
Nutrinetii de care are nevoie o planta de acvariu sunt deseori denumiti macro si micronutrineti, in functie de cantitatea de nutrinet de care are nevoie o plnata de acvariu.

Macronutrientii sunt nutrinetii de care o planta de acvariu are nevoie in cantitati mai mari. Acestia includ: calciu, carbon, hidrogen, magneziu, nitrogen, oxigen, fosfor, sulf si potasiu. Multi macronutrienti sunt deja disponibili in acvariu. De exemplu oxigenul si hidrogenul sunt de cele mai multe ori prezenti in cantitati mai mut decat suficiente, iar calciul si nitrogenul sunt de ele mai multe ori de asemenea prezente. Calciul este prezent in cantitati mici doar in apa foarte moale, iar nitrogenul poate fi absorbit de plante sub forma de nitrati si amoniu, care sunt prezente in mod normal intr-un acvariu ca rezultat al filtrarii biologice si a descompunerii resturilor organice din acvariu. Asadar, singurii macronutrineti pentru plantele de acvariu de care un acvariu are nevoie in plus sunt: carbonul, magneziul, fosforul, sulful si potasiul.

Micronutrientii sunt necesari doar in cantitati foarte mici, Micronutrientii includ bariul, cuprul, manganul, nichelul, fierul, zincul, clorul. Si micro si macronutrientii sunt lin mod egal necesari pentru sanatatea plantelor din acvariu. In timp ce plantele de acvariu folosesc macronutrientii pentru componente structurale, precum celulele, proteinele si grasimile, micronutrinetii sunt folositi pentru functia celulelor si activarea enzimelor vitale. Micronutrientii pot fi considerati importanti pentru managementul si controlul corect al biologiei plantei de acvariu. Acestia pot fi gasiti in multi fertilizatori lichizi, ca si in multe surse de apa, dar sunt consumati repe in acvariu, atat de plante cat si de moleculele organice din acesta.

Surse de nutrineti pentru plantele de acvariu
In acvariu nutrientii pot fi oferiti plantelor prin diverse surse. Pentru ca plantele de acvariu isi procura nutrineti atat prin radacini cat si prin frunze, nutrientii trebuie sa fie prezenti atat in substratul acvariului cat si in apa. Micronutrientii sunt necesari in cantitati infime si sunt prezenti de obicei in majoritatea surselor de apa de acvariu. Totusi unii dintre ei se pot uni cu alte elemente, creaind molecule mai mari, care nu mai sunt disponibile plantelor. Deseori e necesar ca acesti micronutrienti sa fie inmultiti prin adaugarea de fertilizator lichid in apa acvariului sau de fertilizator solid in substratul acestuia. Singura diferenta intre fertilizatorul lichid si fertilizatorul solid este ca cel lichid trebuie inlocuit  saptamanal sau la 2 saptamani, in timp ce fertilizarea substratului persista o perioada mai lunga. Substratul acvariului actioneaza ca un depozit pentru anumiti nutrienti. Lipsa miscarii apei si a nivelurilor inalte de oxigen in anumite acvarii cu substrat compact va preveni miscarea in toate partile a nutrientilor, oxidarea acestora, crearea diversilor compusi cu carbonul, sau alte modalitati de a fi inacesibili plantelor. Asadar, numarul mare de materie organica din majoritatea substraturilor acvariilor permite plantelor sa ajunga la nutrienti in mod natural. Aceasta materie organica poate fi obtinuta folosind fertilizarea substratului cu tablete sau mixturi speciale pentru fertilizarea substratului de acvariu.

Substante bogate in nutrienti pentru plantele de acvariu
Substante bogate in nutrienti gata preparate sunt disponibile ca substraturi de baza, folosite ca atare sau care sa fie amestecate cu cantitati mici de substrat inert. Aceste tipuri de substrat sunt bogate in multi nutrineti necesari plantelor de acvariu, si care nu se pot aduce in alt mod in acvariu ( prin apa sau procese naturale). In acvarii, nutrientii din substraturi sunt eliberati incet, in timp indelungat, facand substraturile cu ingrasamant o solutie ideala si de durata. Majoritatea substraturilor cu ingrasamant vor incepe sa-si epuizeze stocul de nutrienti abia in 2-3 ani. Cu toate aceste, daca obisnuiti sa schimbati apa in cantitati mici si in mod regulat, permitand astfel deseurilor organice sa se depuna pe substrat, acesta va "suge" nutrientii si ii va elibera in timp pe o periaoda oricat de lunga. De cele mai multe ori schimbarea apei in cantitati mici, in mod regulat, si adaugarea ingrasamantului lichid pe baza de fier, vor fi suficiente pentru a da posibilitatea substratului de ingrasamant solid sa functioneze pe o perioada nelimitata.

Ingrasamantul pe baza de tablete pentru plantele de acvariu
Ingrasmintele pe baza de tablete creaza o provizie locala de nutrienti pentru plantele de acvariu. Tabletele sunt forme concentrate de substante bogate in nutrienti si mai ales in fier. Unele plante cu crestere rapida folosesc cantitati mari de fier, si daca adaogati astfel de tablete la radacinile acelor plante de acvariu veti preveni scaderea cantitatii de fier din intreaga apa a acvariului. De asemenea, astfel veti ajuta celelalte plante din acvariu, care nu pot sa acumuleze fierul atat de repede si care ar putea sa ramana fara posibilitatea de a-l  mai procura. Nu folositi tablete ca o solutie pentru intreg acvariul, ca sursa de fertilizare, ci doar pentru a oferi o sursa in plus de fertilizare anumior plante de acavriu, care au nevoie de aceasta. Atunci cand folositi substrat cu ingrasamant solid nu este nevoie sa folositi tablete cu nutrineti, nici macar local, la o anumita planta.

Ingrasamantul lichid pentru platele de acvariu
Aveti in vedere faptul ca fertilizarea in exces poate crea probleme in acvariul dumneavoastra, si nu exagerati cu ingrasamantul lichid. In caz contrar o sa apara probleme cu algele si cu toxicitatea metalelor.  In mod generic, atunci cand e vorba de fertilizatorii lichizi, primesti ceea ce ai platit. Produsele de cea mai buna calitate, care contin cantitatea corecta de nutrienti si carora nu le lipseste nici un nutrient pentru plantele de acvariu au si un pret pe masura.

Fertilizarea lichida este cea mai utila la suplinirea lipsei cantitatii de fier din apa acvariului. Desi fierul este necsar in cantitati foarte mici el de cele mai multe ori nu se gaseste in apa din acvariu, decat daca este eliberat in md treptat de un substrat pe baza de ingrasamand solid. De cele mai multe ori micronutrientii din ingrasamantul lichid vor deveni nedisponibili plantelor pentru ca vor forma repede compusi chimici sau se vor oxida. De aceea, daca folositi numai ingrasamant lichid, este bine sa-l folositi in fiecare saptamana sau din 4 in 4 zile.

Fertilizarea cu dioxid de carbon a plantelor de acvariu
La cele mai multe plante de acvariu fertilizare cu CO2 este vitala pentru sanatatea plantelor si este de cele mai multe ori factorul care limiteaza cresterea excesiva. Fara CO2 plantele nu pot produce fotosniteza si deci nu pot produce energa de care au nevoie pentru a sustine functiile fiziologice de baza. Exista cateva modalitati de a introduce CO2 in acvariu. Este creat in mod natural de respiratia pestilor si a plantelor, dar cel mai mult de bacteriile care descompun materia organica. Multe substraturi-ingrasamant elibereaza in mod constant CO2 care poate fi folosit de plantele de acvariu. Totusi, cantitatile de CO2 astfel produse sunt minime si nu vor fi de ajuns pentru planetele de acvariu din acvariile bine plantate. De aceeea, fertilizarea cu CO2 este necesara. Exista diverse aparate proiectate sa introduca CO2 in acvariu, intre ele gasindu-se si dispozitive ce folosesc tablete cu eliberare treptata de CO2, introdus direct in apa de acvariu. Scopul este acela de a  tine gazul in contact cu apa cat mai mult timp, pentru ca plantele sa aiba timp suficient sa-l absoarba.