Forum Index > Muzică > Ce este muzica Lossless (în format FLAC, WV, APE)?

#0 by zlodey (Knight of TMD) (1 mesaje) at 2008-09-06 16:56:48 (849 săptămâni în urmă) - [Link] Cuprins: Scurt istoric Rata de eşantionare (Sample Rate, Hz) Profunzimea biţilor, Cuantizare (Bit Depth, Quantization, bit) Compresia informaţiei Compresia Lossless (flac, ape, alac) Compresia Lossy (mp3) Cea mai simplă şi mai accesibilă explicaţie FAQ (întrebări frecvente) Ar putea să te intereseze şi alte articole: Calitatea muzicii şi Spectrograma - Ce? Cum? Pentru ce? Up-convert [sau moarte pentru calitatea sunetului] Calitatea muzicii - Loudness War, Dynamic Range, Compresia și Efectele Scurt istoric.   Cum putem în general stocat sunetul? Cu toţii ştim că metoda analogică (banda magnetică, discuri de vinyl) de stocare a sunetului este foarte bună, dar are şi multe neajunsuri, şi anume: banda magnetică îşi pierde proprietăţile magnetice în timp, discurile de vinil îmbătrînesc şi încep a scîrţîi şi a "ţăc"ăni. De aceea în 1974 la iniţiativa lui L. Ottens, un director al grupului industriei audio din cadrul Philips Technology Corporation din Eindhoven, Olanda (Netherlands), s-a format un grup de 7 persoane pentru a dezvolta un disc audio optic, cu diametrul de 20 cm şi cu calitatea sunetului mult superioară ceului de pe plăcile mari şi fragile de vinyl. În 1977 s-a înfiinţat un laborator al cărui misiune era de a crea un mic disc digital optic şi un mic player. S-a decis să se numească „compact disc”, după produsul lor de atunci „Compact Cassette”. Diametrul acestui Compact Disc era 11,5 cm, egal cu lungimea diagonalei acelei casete campacte.   În acelaşi timp, o altă companie din acelaşi domeniu, Sony, demonstrează pentru prima dată în septembrie 1976 un disc audio optic digital cu 150 minute de înregistrări, cu rata de eşantionare de 44,056 Hz, rezoluţie liniară de 16 biţi şi un sistem de corecţie a erorilor, specificaţii care au stat la baza standardului CD-DA din 1980.   Mai tîrziu în 1980, Sony şi Philips în colaborare îşi pun ca scop de a dezvolta un nou disc audio digital. Şi în 1980 ia fiinţă standardul Red-Book (Cartea Roşie) în care sunt scrise toate specificaţiile noului produs Compact Disc Digital Audio (CD-DA), dar abia în 1987 a fost adoptat ca un standard internaţional, cu diverse amendamente în 1996.   Noţiunea de CD-DA presupune existenţa unui semnal audio digital, iar acesta din urmă cum şi de unde apare? Pentru reprezentarea unui semnal audio în formă digitală, acesta trebuie eşantionat. Eșantionarea reprezintă transformarea unui semnal continuu (analogic) într-un semnal discret. Un exemplu comun este conversia unei unde sonore (un semnal în timp continuu) într-o secvență de eșantioane (un semnal în timp discret).   Fig. 1.   Reprezentare a eşantionării unui semnal. Semnalul continuu este reprezentat prin culoarea roşie pe când eşantioanele discrete sunt reprezentate în albastru.   Calitatea sunetului digital depinde de profunzimea biţilor (Bit depth) (cuantizare) care se măsoară în biţi, şi de rata de eşantionare (Sampling rate) care se măsoară în Hz.   Rata de eşantionare (Sample Rate, Hz)   O rată de eşantionare mai înaltă presupune mai multe puncte (albastre) într-o unitate de timp, deci unda virtuală va semăna tot mai mult cu unda analogică.   Avem o undă sonoră sinusoidă din Figura 2. Să-i atribuim ei un ciclu pe secundă, adică 1 Hz, adică ea se va repeta o singură dată pe secundă. Figura 3 reprezintă rata de eşantionare: în acest caz concret avem 6 eşantioane pe secundă, sau 6 Hz. Fiecare linie roşie reprezintă un instantaneu (snapshot) al undei sinusoide în acel moment în timp. Cînd combinăm snapshot-urile, primim imaginea din Figura 4. Din cîte observăm, Figura 4 nu seamănă deloc cu sinusoida din Figura 2.   Ca să primim o reprezentare mai reală a sinusoidei, este nevoie să mărim rata de eşantionare. O simplă mărire de la 6 Hz la 10 Hz ne dă un rezultat mult mai bun:   Chiar dacă rata de eşantionare e foarte joasă, waveform-a rezultată seamănă mai bine cu sinusoida originală. Evident, cu cît mai multe eşantioane pe secundă vom avea, cu atît mai reală va fi waveform-a finală. O animaţie care explică rata de eşantionare ÎnchideЗакрыть   În lumea înregistrării audio, cele mai frecvente rate de eşantionare sînt 44,1 kHz şi 48 kHz (adică 44100 Hz şi 48000 Hz). Dar se folosesc şi rate precum 96 kHz sau 192 kHz, ele fiind utilizate în studiouri serioase. Cu cît e mai înaltă rata de eşantionare, cu atît e mai mare lăţimea de bandă sau răspunsul de frecvenţe (frequency response).   Profunzimea biţilor, Cuantizare (Bit Depth, Quantization, bit)   Cealaltă componentă a semnalului audio este profunzimea biţilor, sau bit depth, şi se măsoară în biţi. Aşa cum eşantionarea defineşte răspunsul de frecvenţe al semnalului audio oferind în acest mod detaliu, profunzimea biţilor defineşte diapazonul dinamic (dynamic range) al semnalului audio, deoarece descrie amplitudinea undei pentru fiecare eşantion. Cu alte cuvinte, asta este cuantizare. Iar cuantizarea este o rotunjire la cea mai apropiată valoare. Să presupunem că am în buzunar 21 lei şi 57 bănuţi. Dacă mă întreabă cineva cîţi bani am, aş putea să rotunjesc suma pînă la cel mai apropiat leu şi să spun că am 21 lei (acei 57 bănuţi i-am rotunjit), sau aş putea rotunji suma pînă la zeci de lei, şi să spun că am 20 lei în buzunar (de data asta am rotunjit tocmai 1,57 lei). Cuantizarea depinde în mod direct de profunzimea biţilor, şi anume: cu cît mai mulţi biţi am, cu atît mai puţin voi rotunji, şi cu atît suma spusă de mine va fi mai aproape de suma reală din buzunar.   Un sunet de 8 biţi oferă 256 diferite nivele pentru fiecare eşantion. Sunetul de 16 biţi oferă 65536 diverse nivele, iar eşantionul de 24 biţi oferă 16,7 milioane de diferite nivele. Să privim un pic mai simplu la această noţiune:   Figura 7 este eşantionată la o rată dublă (20 Hz) decît Figura 4, şi totuşi waveform-a seamănă mai mult cu un perete din cărămidă decît cu o adevărată undă sinusoidă. Asta se întîmplă deoarece profunzimea joasă a biţilor (4 biţi) oferă foarte puţin în termeni de rezoluţie dinamică. Cuantizarea de 16 biţi din Figura 8 în schimb ne dă o rezoluţie cu mult îmbunătăţită, şi waveform-a seamănă pe cît se poate de bine cu unda sinusoidă iniţială. O animaţie care explică Cuantizarea (Profunzimea biţilor) ÎnchideЗакрыть   Compresia informaţiei   Cu toţii ştim că informaţia digitală este supusă de foarte multe ori compresiei, şi cauze pentru această compresie sînt o sumedenie: spaţiu enorm ocupat de informaţia NEcompresată, necesitate de putere de procesare prea mare pentru informaţia NEcompresată, lăţimea de bandă prea mică, etc...   Sunetul digital în general se prezintă sub formă de fişiere de tip .wav, care este o informaţie NEcompresată, crudă. Fişierele .wav sunt recunoscute de orice soft care lucrează cu sunetul, sînt compatibile cu toate versiunile şi tipurile de SO şi parcă totul este perfect, cu excepţia unui singur minus: mărimea prea mare a acestor fişiere. O minută de înregistrare în format .wav la 16 biţi şi 44,1 kHz ocupă 10,08 MB. Un cîntec de vreo 3,5 minute ar fi 35 MB, o oră ar fi 600 MB. Pentru mulţi din noi asemenea valori ar fi exagerat de mari.   Anume din această cauză s-au inventat diferite metode şi algoritmi de compresie a informaţiei.   Toţi aceşti algoritmi de compresie pot fi divizaţi în 2 grupe:   -  Compresie Lossy (compresie cu pierdere a informaţiei)   -  Compresie Lossless (compresie fără pierdere a informaţiei)   Compresia Lossless   Aşa deci, "Lossless" în traducere din limba engleză înseamnă "fără pierderi". Informaţia supusă compresiei lossless, după despachetare va fi identică pînă la ultimul bit cu sursa iniţială. Unul din cele mai răspîndite compresoare lossless în lumea cibernetică este arhivatorul WinRAR. Aşa-i că nici nu v-aţi gîndit la asta ?   Ce face WinRAR ? – El împachetează orice informaţie i se cere lui într-o cutie virtuală mult mai mică decît informaţia iniţială, şi în timpul acestui proces el NU aruncă niciun bit de informaţie la gunoi !!! Să zicem că am arhivat un document .doc cu o poezie de-a lui Eminescu. Documentu în format .doc cîntărea 300 KB, dar arhiva .rar cu acest document cîntăreşte doar 50 KB. Despachetăm înapoi arhiva (o dezarhivăm), şi primim iar .doc-ul cu poezia lui Eminescu, şi cînd deschidem .doc-ul în cauză, vedem că din poezie NU a dispărut nicio singură literă, şi el cîntăreşte din nou 300 KB. De ce?   Deoarece nici un bit de informaţie nu s-a pierdut în timpul compresiei (arhivării). Biţii pur şi simplu au fost compactizaţi.   Exact acelaşi principiu de compresie se aplică şi pentru fişierele audio.   Exemple de cei mai populari algoritmi de codare lossless:     FLAC (Free Lossless Audio Codeck)     WV (WavPack)     APE (Monkey's audio)   Aceşti algoritmi diferă unul de altul doar prin gradul de compresie, timpul necesar codării/decodării, gradul de utilizare a resurselor computerului, disponibilitatea gratuită sau cu plată. În rest nu diferă cu nimic !!! Un singur .wav codat şi decodat cu toate pe rînd, va da un rezultat perfect identic cu sursa iniţială.   Compresia Lossy   Atunci ce este compresia lossy?  MP3-ul vine în rol de cel mai popular reprezentant din această categorie. MP3 este un format de stocare a informaţiei sonore dar, spre deosebire de Lossless, procesul de compresie a sunetului decurge cu pierderi irecuperabile de informaţie.   Adică informaţia despachetată (decompresată) înapoi din .mp3 va fi diferită de informaţia iniţială ce se conţinea în fişierul .wav. WAV-ul iniţial şi WAV-ul rezultat din decompresia mp3-ului vor fi diferite, fiindcă procesul de compresie a decurs cu pierderi de biţi de informaţie.   Din punct de vedere sonic, din spectrul cîntecului se înlătură frecvenţele înalte şi joase. Cantitatea informaţiei pierdute depinde de gradul de compresie: cu cît e mai mare gradul de compresie, cu atît mai multă informaţie va fi pierdută pentru totdeauna. De menţionat că informaţia pierdută în timpul compresiei nu poate fi recuperată ulterior !!!   Cel mai important dezavantaj al formatelor lossy: fiecare procedură de compresie înlătură informaţie preţioasă, care nu poate fi ulterior recuperată. Dacă de exemplu un .wav l-am compresat în .mp3 de 320 Kbps de 5 ori, atunci trebuie să ştim că al cincilea mp3 este de 5 ori mai necalitativ ca primul mp3 care a fost compresat direct din wav.   Din cele expuse mai sus rezultă că ni se impune o restricţie: orice cîntec poate fi compresat în mp3 maximum o SINGURĂ dată în viaţă !!! Dacă veţi continua să compresaţi aceeaşi sursă în mp3 de mai multe ori, înseamnă că nu aveţi creieri în cap. Mergeţi la magazin după un creier nou.   Fig. 9.   Exemplu de spectru al unui mp3 codat la 192kbps cu LAME (este clar vizibil că mai sus de 18 kHz practic NU există informaţie sonoră):     Fig. 10.   Şi ăsta e spectrul aceluiaşi cîntec dar în format WAV (frecvenţele urcă lin pînă la 22 kHz şi chiar mai sus):     Diferenţele sînt evidente.   Pentru cei care încă n-au înţeles, explic în cel mai elementar mod:   Să presupunem că avem o foaie A4 în Figura 11. Ea va fi cîntecul nostru în format WAV (a) adică de calitate superioară. Se vede că este netedă, frumoasă, dar şi ocupă mult spaţiu pe HDD (foaia este mare). O supunem compresiei Lossless în format FLAC (b) şi economisim 30-35 % din spaţiu, şi după cum se vede la fel e destul de netedă. Apoi o decodăm înapoi în WAV (c), şi Oh, minune !!! WAV-ul (c) este identic cu WAV-ul (a).   Fig. 11.   Acelaşi WAV (d) de calitate superioară, va fi encodat în mp3 de 320 kbps (e) în Figura 12. Se vede bine că mp3-ul (e) este foarte mic, mult mai mic ca un FLAC (b), şi deci putem colecţiona o sumedenie de astfel de mp3-uri (mii şi zeci de mii). Dar ne surîde soarta şi facem rost de un sistem Hi-Fi sau chiar Hi-END şi băgăm acest mp3 (e) să-l ascultăm. Ştim că Hi-Fi-ul nostru valorează un sac de bani, şi totuşi sunetul care iese din el nu-i nici pe aproape de calitate superioară. Să fie oare Hi-Fi-ul de vină? Evident că nu !!! De vină este mp3-ul nostru, în care n-a rămas nici gram de sunet calitativ, care ajunge la timpanele noastre în formă de desenul (f). Cel care nu are probleme cu vederea va vedea cu siguranţă că e tare boţit cîntecul nostru "WAV" (f) !!! dar nu se termină toate problemele aici. Cel mai important este că nimic nu-l va putea readuce la starea iniţială (d)......decît doar vreo minune.   Fig. 12.   Întrebări frecvente (FAQ):   1. Î: Cum vor influenţa calitatea sunetului encodările de tipul WAV --> FLAC --> WAV de x ori ?       R: Nicicum ! [click aici pt detalii]   2. Î: Dacă transform un MP3 în FLAC, va fi cîntecul final de calitate superioară?       R: Categoric NU. Va fi calitatea mp3-ului iniţial de mărimea unui FLAC. [click aici pt detalii]   3. Î: Cum pot depista dacă un AudioCD e CD-DA sau MPEG (MP3)?       R: Cel mai simplu mod este să asculţi CD-ul    dar presupun că nu toţi au un sistem Hi-Fi decent, sau dacă îl au, apare altă problemă: ursul care a călcat pe ureche era fooaaaarte greu    În acest caz TAU Analyzer te ajută. Testezi CD-ul cu TAU. O altă alternativă este Adobe Audition cu plugin-urile necesare. Avantajele Adobe Audition faţă de TAU Analyzer: cîntecele nu trebuiesc arse preventiv pe un AudioCD, şi se procesează destul de repede ...DAR trebuie să ştii să citeşti o spectrogramă.   4. Î: Care algoritm de codare Lossless e mai bun din cele enumerate?       R: Toate sînt la fel d.p.d.v. al conservării calităţii sunetului, variază doar timpul de encodare/decodare, precum şi gradul de compresie.   5. Î: De ce un FLAC are bitrate variabil?       R: Altfel nu poate fi. Toţi algoritmii de codare lossless folosesc tehnica Variable Bitrate. Datorită acestei tehnici s-a ajuns la un grad relativ mare de compresie fără a pierde vreun bit de informaţie.   6. Î: Un FLAC de 900 kbps e mai calitativ ca unul de 700 kbps ?       R: Categoric NU. Ambele sînt la fel. După decompresie, rezultatul final este identic cu sursa iniţială .wav, care are 1411 Kbps (la 16 biţi şi 44,1 kHz)   7. Î: De cîte ori poate fi compresat un wav/flac în format mp3 ?       R: O SINGURĂ dată în viaţă [click aici pt detalii]   8. Î: Cu ce player pot deschide formatele FLAC, WV, APE?       R: Winamp 5 prin intermediul plugin-urilor le deschide pe toate. La fel şi Foobar2000, AIMP   9. Î: Cu ce soft pot arde pe CD formatele FLAC, WV, APE?       R: Cu NERO + plugin-uri necesare, sau cu Burrrn, care apropo e Freeware şi are incluse toate plugin-urile pentru formatele sus-numite, sau cu ImgBurn   În fine, sper că v-am convins cît de rău este un MP3 şi cît de bun este Lossless (FLAC, WV, APE). Dacă nu, îmi pare rău pentru timpul meu şi al vostru pierdut în zadar. Pînă la urmă, doar calitatea va rezista timpului. Editat de către zlodey la 2015-01-20 18:54:45 Mesaj util ?   Da   37 puncte 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 << Precedenta      Următoarea >> #601 by petrutirno (User) (0 mesaje) at 2016-01-14 22:07:44 (465 săptămâni în urmă) - [Link] #600 7re1, Eu nu m-am referit la DR ci la acele frecvențe care au apărut în mod inexplicabil. Mesaj util ?   Da   0 puncte #602 by 7re1 (9k Power Releaser) (0 mesaje) at 2016-01-15 18:50:44 (465 săptămâni în urmă) - [Link] #601 petrutirno, de ce in mod inexplicabil?! Aparatul a fost setat sa inregistreze pana la frecventa data, asta si sa intimplat. Mesaj util ?   Da   0 puncte #603 by petrutirno (User) (0 mesaje) at 2016-01-15 19:02:23 (465 săptămâni în urmă) - [Link] #602 7re1, În fine nu am crezut până acum că se poate face asta! E ceva nou pentru mine. Mesaj util ?   Da   0 puncte #604 by zlodey (Knight of TMD) (1 mesaje) at 2016-01-15 23:53:24 (465 săptămâni în urmă) - [Link] #599 petrutirno, "... frecvențe de până în 20 khz ..." - acele linii verticale mai evidenţiate care urcă pînă la 20 kHz sînt în 90% sunete sibilante, de genul S, Ţ, în rest e numai fîşîit de fon (acel colorit roz-violet). Iar calitatea "de bază" a înregistrării o vezi pînă în pragul 4 kHz. Mesaj util ?   Da   0 puncte #605 by petrutirno (User) (0 mesaje) at 2016-01-16 18:17:43 (465 săptămâni în urmă) - [Link] #604 zlodey, Așa deci, înseamnă că e zgomot de fond! Mulțumesc pentru explicații! Mesaj util ?   Da   0 puncte #606 by Rusko (Power User) (0 mesaje) at 2016-05-03 20:44:53 (450 săptămâni în urmă) - [Link] este vreo diferență careva între ALAC sau FLAC? Am un album în ambele formaturi și nu știu care să-l las. Mesaj util ?   Da   0 puncte #607 by zlodey (Knight of TMD) (1 mesaje) at 2016-05-03 21:03:51 (450 săptămâni în urmă) - [Link] nu-i nici una. Ambele sînt identice. Mesaj util ?   Da   0 puncte #608 by VaDiKraM (SILENCE PREVAILS) (0 mesaje) at 2016-05-20 03:34:10 (447 săptămâni în urmă) - [Link] Salut, Am o colectie imensa de albume in FLAC si in ultimul timp am observar un fenomen la care nu am explicatie, as vrea sa stiu daca ati antampinat si voi asa ceva. Deci, unele albume care le am sunt in "image +.cue", si altele "tracks +.cue". "image +.cue" se monteaza in Daemon Tools usor si fara probleme ascult muzica "tracks +.cue" nu se mai monteaza in Daemon Tools, -Invalid Image File Idei? Mesaj util ?   Da   0 puncte #609 by zlodey (Knight of TMD) (1 mesaje) at 2016-05-20 09:19:06 (447 săptămâni în urmă) - [Link] #608 VaDiKraM, "... "tracks +.cue" nu se mai monteaza in Daemon Tools ..." - eu cred că de vină este Non-compliant cue file. Pentru Daemon tools el este un cue nestandard. Apropo, la ce să folosești daemon tools dacă există foobar ?   Și de ce ai avea nevoie de cue dacă deja ai track-urile tăiate frumos ? Mesaj util ?   Da   0 puncte #610 by VaDiKraM (SILENCE PREVAILS) (0 mesaje) at 2016-05-20 09:41:50 (447 săptămâni în urmă) - [Link] #609 zlodey, "... Și de ce ai avea nevoie de cue dacă deja ai track-urile tăiate frumos ? ..." - Folosesc un DAC extern si in JetAudio este o optiune tare buna, imi amplifica toate sursele care vin de pe "Disc". Pentru "File" optiunea asta nu este valabila. #609 zlodey, "... există foobar ..." - sa existe in continuare Nu mi-a placut niciodata Mesaj util ?   Da   0 puncte #611 by zlodey (Knight of TMD) (1 mesaje) at 2016-05-20 13:55:31 (447 săptămâni în urmă) - [Link] #610 VaDiKraM, "... Nu mi-a placut niciodata ..." - straniu om mai ești Prima dată întîlnesc un om care-i place muzică de calitate și nu-i place foobar Eu îl socot un player mega-potent, și mega-frumos (numai că aici trebuie oleacă să te joci cu skin-uri). Mesaj util ?   Da   0 puncte #612 by VaDiKraM (SILENCE PREVAILS) (0 mesaje) at 2016-05-21 07:23:59 (447 săptămâni în urmă) - [Link] #611 zlodey, "... player mega-potent ..." - Exista o sumedenie de alte playere capabile sa decodeze muzica calitativa Unul din care eu mi l-am ales pe JetAudio. Il am de vreo 10 ani si nu imi vad viitorul fara de el Mesaj util ?   Da   0 puncte #613 by Rusko (Power User) (0 mesaje) at 2016-06-03 15:24:49 (445 săptămâni în urmă) - [Link] salut. îmi poate spune cineva care e avantajul ReplayGain? Mesaj util ?   Da   0 puncte #614 by petrutirno (User) (0 mesaje) at 2016-06-03 15:59:39 (445 săptămâni în urmă) - [Link] #611 zlodey, Revin la întrebarea 7: De cîte ori poate fi compresat un wav/flac în format mp3 ? De ce totuși calitatea mp3 scade după ce s-ar face de mai multe ori compresia din flac? Nu înțeleg, doar e vorba de aceeași sursă flac lossless care devine mp3! Întradevăr e așa cum spui că se pierde informație din flac și se obține mp3 dar totuși dacă trec din acel flac în mp3 de mai multe ori nu ar trebui ca acele mp3-uri să aibe aceeași calitate? Deci vrei să spui că la fiecare trecere din același flac în același mp3 se mai înlătură ceva informație față de anterior?! De ce ?! Mesaj util ?   Da   0 puncte #615 by zlodey (Knight of TMD) (1 mesaje) at 2016-06-04 00:40:12 (445 săptămâni în urmă) - [Link] #613 Rusko, "... care e avantajul ReplayGain? ..." - 1. comoditate la audiere: ai track-uri din diferite surse, din diferite timpuri, de la diferiți producători, și ele toate sună diferit după nivelul volumului (громкость), una mai tare, alta mai încet. Ca să nu alergi de fiecare dată să învîrtești de volum, ReplayGain face asta pentru tine. 2. nu alterezi în niciun mod fișierul audio: toată informația despre nivelele ReplayGain este scrisă în tag-uri, și ele pot fi modificate/șterse oricînd, fără a altera informația auditivă. 3. nu necesită aproape deloc resurse (CPU, RAM) pentru a fi implementat în practică, poate doar pentru prima scanare. 4. scrii acele nivele de volum de care ai tu personal nevoie, după cum vrea mușchiul tău. 5. este universal, aproape toate playerele existente care se respectă pe sine (PC, android, iOS) recunosc ReplayGain și ascultă de el. Cam atît din avantaje. Din dezavantaje nu cunosc #614 petrutirno, "... De ce totuși calitatea mp3 scade după ce s-ar face de mai multe ori compresia din flac?  ..." - ai înțeles greșit un pic. Tu vorbești de una și aceeași sursă F (de la FLAC) din care codezi de 10 ori 10 mp3-uri. În tot acest timp sursa F rămîne neschimbată. Evident că toate 10 mp3-uri vor fi de aceeași calitate. Eu vorbeam de cazul cînd din sursa F faci un mp3 M, apoi din M faci un alt FLAC, și el va fi deja F1, și apoi deja din F1 faci M1 ș.a.m.d. Iaca în azul acesta M > M1 > M2 > M3, așa cum F > F1 > F2 > F3 după calitate. Mesaj util ?   Da   0 puncte #616 by petrutirno (User) (0 mesaje) at 2016-06-04 10:41:11 (445 săptămâni în urmă) - [Link] #615 zlodey, Așa stă treaba deci, că mă gândeam că nu are logică! Acum înțeleg la ce se referea! Mesaj util ?   Da   0 puncte #617 by Predator_MD (Man of Faith) (1 mesaje) at 2016-06-04 11:54:28 (445 săptămâni în urmă) - [Link] Acest mesaj nu respecta eticheta de comunicare și a fost ascuns. Click dacă oricum dorești să-l vezi. #618 by zlodey (Knight of TMD) (1 mesaje) at 2016-06-04 14:14:27 (445 săptămâni în urmă) - [Link] #617 Predator_MD, sorry, dar nu pot permite ca prostia asta de "comparație" s-o mai vadă altcineva, că băieții ăștia îndrugă verzi și uscate la greu !!! Iar vreun copil de clasa a 5-a o să-i asculte, și o să ia drept veridicitate tot au spus ei, iar ei vorbesc tîmpenii. Dacă și tu îi crezi, te sfătui să citești surse adevărate, da nu proști cu camera. Confundă termenologia, încep cu o temă dar ajung la o cu totul altă temă, sample-uri de rahat folosite pentru ”testare”, condiții de rahat... mai în scurt, m-am săturat să enumăr toate neghiobiile lor. Mesaj util ?   Da   0 puncte #619 by petrutirno (User) (0 mesaje) at 2016-06-11 16:00:31 (444 săptămâni în urmă) - [Link] #589 zlodey, De curiozitate cu ce encoder se poate obține acel free-mp3 format de 600kbps? LAME e maxim 320kbps. Nu am gasit nimic concludent pe internet si pe deasupra vreau să experimentez un pic cu el! Mesaj util ?   Da   0 puncte #620 by zlodey (Knight of TMD) (1 mesaje) at 2016-06-11 16:20:06 (444 săptămâni în urmă) - [Link] #619 petrutirno, "... Nu am gasit nimic concludent pe internet  ..." - rău ai căutat http://fs5.directupload.net/images/160611/4vl2nzr5.png dar eu ți-aș recomanda să le convertezi în .ogg, care la fel pînă la 600 Kbps ajunge, dar care poate fi mîncat de către orice player major. Mesaj util ?   Da   0 puncte #621 by petrutirno (User) (0 mesaje) at 2016-06-11 16:43:58 (444 săptămâni în urmă) - [Link] #620 zlodey, Deci până la urmă se făcea cu dBpoweramp. Mulțumesc! Mesaj util ?   Da   0 puncte #622 by Aether (User) (0 mesaje) at 2016-07-21 16:53:47 (438 săptămâni în urmă) - [Link] salut. care e mai avantajos de păstrat: un rip 24-96 sau 24 192? se simte diferența de frecvență? iată ripu-rile http://www44.zippyshare.com/v/vynhEHUG/file.html Editat de către Aether la 2016-07-21 17:08:57 Mesaj util ?   Da   0 puncte #623 by zlodey (Knight of TMD) (1 mesaje) at 2016-07-22 00:50:48 (438 săptămâni în urmă) - [Link] #622 Aether, nu ești liliac, ești doar un simplu om, care mai mult de 18 kHz pur și simplu fizic timpanul tău nu percepe. Kiloherții din înregistrare audio se împart la 2, și asta va fi exact acele frecvențe care vor ajunge la timpanul tău. Dintr-o înregistrare 44.1 kHz (CD-DA) la timpan ajung 22.05 kHz. Din 96 kHz la timpan ajung 48 kHz. Din 192 kHz la timpan ajung 96 kHz. Amintesc încă o dată că pragul auditiv este pe la 18 kHz (în cel mai bun caz). Mai sus de atît nu percepi. Atunci la ce bun să mai ții ultrasunetul din diapazonul 18-96 kHz pe HDD ??? Socot că înregistrările cu parametri tehnici 24bit/96 kHz și 24bit/192 kHz este suficient să le codezi în 24bit/48 kHz. Cu albastru am marcat parametrii tehnici ai înregistrării, iar cu roșu am marcat sunetul fzic final care se propagă în aer, și care poate (sau nu) fi auzit. Mesaj util ?   Da   2 puncte #624 by Aether (User) (0 mesaje) at 2016-07-22 10:37:23 (438 săptămâni în urmă) - [Link] #623 zlodey, mersi pentru așa explicație detaliată Mesaj util ?   Da   0 puncte #625 by Anarhistul (User) (0 mesaje) at 2016-09-21 00:03:00 (430 săptămâni în urmă) - [Link] http://www.mediahuman.com/howto/convert-ape-cue-to-mp3.html Mesaj util ?   Da   0 puncte

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
<< Precedenta      Următoarea >>

Forum Index > Muzică > Ce este muzica Lossless (în format FLAC, WV, APE)?