Primele momente din film duc înspre o direcție pe care nu prea o agreez - discuții politice. Mi sa părut deranjant faptul că actorii prea mult se dădeau în spectacol în momentele în care vorbeau despre ideologiile politice pe care le susțineau.

Istoria e relativ simplă: un grup de prieteni aristocrati pleacă în călătorie pe un vas în largul mediteranean. Personalul navei era opusul lor - săraci și cu ideologii ce băteau mai mult înspre comunism. După un mic incident, o aristrocată excentrică și un lucrător de pe vas nimeresc în aceeași barcă practic în mijlocul mării. Ambii purtînd ură față de celălalt (probabil mai mult din simpatie), continuă să caute un mod de a naufragia (pînă la urmă ajung pe o insulă necunoscută). Din moment ce nu pot găsi limbă comună, bărbatul decide să își schimbe atitudinea față de tînără, devenind vulgar și lipsit de simț omenesc pe alocuri. Unele scene din film par deranjante, spre exemplu momentul în care el o lovește (din dragoste ) de mai multe ore consecutiv.

Toate astea duc pînă la urmă la o întorsătură epică: tînăra se îndrăgostește de el. Mai departe, filmul devine o producție romantică, la final avînd caracteristici de melo-dramă. Chiar dacă pentru unii ideile prezente în film ar putea părea absurde (pentru mine unele au fost), cred că ar merita vizionat fără a duce cont de anumite principii politice sau idei ce fac referință la sex.


(ea) - Sodomize me
(el) - You are using these words on purpose.. to make me feel dumb.. because I don't understand what they mean

Moartea lui Mick nu-i in zadar. Eu vad doua semnificatii: 1) Sorrentino n-a vrut sa prezinte ca totul in viata e ideal si ca toti oamenii de arta pot renaste. Mick nu a avut pe nimeni alaturi care sa-l sustina cu vorba. Si-a dat frau liber sentimentelor 2) Moartea lui Mick l-a facut pe Fred sa-si schimbe parerea si ca acesta sa accepte concertul Reginei

Scenele cu "mutii" din restaurnat, apoi slap-ul sint construite genial. Nu doar ca te fac sa zimbesti si sa te uimesti, dar si sa intelegi cit de mult conteaza COMUNICAREA!

Monahul care leviteaza mi-a amintit de "Birdman". Acolo el isi imagina ca leviteaza, un fenomen al self'egoului sau. Aici ceva asemanator ca element, doar ca avand un sens invers. Monahul i-a dat o palma si probabil l-a motivat ca totul e posibil.

spre final atunci kind  ei au luat o masina arata intii ,


apoi peste un  cadru alta masina

Ceea ce m-a mai facut sceptic, e felul in care erau tratati "potentialii spioni". Ramanea sa le mai toarne niste coniac la o pauza intre discutii tet-a-tet cu serviciile secrete si intre torturile care nu erau.  Un mai bun exemplu in acest sens e "The Good Shepherd" si am sa-l aduc ca exemplu de fiecare data, atit timp cit nu va aparea nimic asemanator dupa calitate.