Deci imaginati-va ca se naste un copil la casa de copii, el e hermafrodit, ajunge la virsta de 18 ani, decide ca e mai mult fata, decat baiat. In fine, intr-o zi pe strada intilneste un barbat, cu care gaseste limba comuna, se indragosteste, ramane insarcinata. Sotul ei, dispare din viata ei. Ea ramane singura, disperata...
...Ea naste, duce copilul la casa de copii, isi baga piciorul in viata ei de ''fata'', incepe a-si injecta doze mari de testosteron si, cu timpul, se transforma intr-un barbat.
...Peste o perioada de timp, acest barbat gaseste o telecomanda, apeasa butonul si calatoreste in trecut. Si... ce credeti? Acolo isi gaseste iubirea vietii, fata despre care vorbeam mai sus.
Are sens logic? Nu!
Mi-i greu prin cuvinte sa explic ce si cum. Imaginile-n cap mi-s mai clare, decat cuvintele pe limba.
...Nu cred ca mai revin la tema data, doar de in caz ca cineva va aduce vreun argument valid
 

În anul 2002 mama s-a îmbolnăvit.Tata a fost mereu un netrebnic, un alcoolic egoist pot să spun, cum e și acum.Părinții tatălui o urau pe mama și mereu au fost împotriva ei, chiar de cînd s-au cunoscut.Culmea este că mama a fost o femeie foarte frumoasă, cu studii și provenea dintr-o familie de profesori, deci destul de bună.Totuși asta nu au apreciat părinții tatălui niciodată, și l-au convins pe tatăl meu să nu trăiască cu mama.La început el cam nu-și asculta părinții, dar pînă la urmă s-a supus lor.Vreau să mai spun că mamei mele doctorii nu i-au putut pune nici o diagnoză.Adică nu au spus niciodată că ar fi vreun cancer, el nefiind depsitat la mulțimea de aparate la care s-a consultat.În anul 2004 mama deja s-a schimbat, corpul i se umflase, nu putea merge bine...dar eu nici habar nu aveam că va muri în același an, fiind mereu vesel și fără vreo grijă(rușine să-mi fie).Am decis s-o ducem la Mănăstirea Saharna, poate acolo va avea vreo șansă, fiindcă medicina nu o mai putea ajuta cu nimic.
De ce am decis s-o ducem la un lăcaș sfînt?Fiindcă mama tatălui se ocupa cu vrăjitoria.Credeți că o suspectez din senin?Nu.Chiar prin anii 90 ea i-a arătat bunicii mele din partea mamei (care e ca o mamă pentru mine), i-a arătat în podul casei colecția de ierburi pentru vrăjitorit.Ba încă îi mai propunea bunicii un fel de pietricică vrăjită ce o numea talisman sub pretextul că va fi imună la orice blestem dacă va purta așa ceva.

Eu sunt dintr-un sat din Ocnița.În apropiere de noi este un sat sub numele de Grinăuți.Acolo locuia pe atunci o vrăjitoare celebră în zonele noastre, pe nume Elena.Anume la acea femeie se ducea mama tatălui pentru seansuri vrăjitorești.Mulți oameni îi spuneau mamei că tata și mama lui împrumută ciară de prin sat și pleacă la Grinăuți.Vreau să punctez că de prin 2000 mama și tata erau despărțiți, dar mai venea el la noi acasă, așa, din curiozitate.Păi odată a venit așa și a recunoscut odată că e  vinovat de faptul că mama e bolnavă dar e tîrziu deja să mai facă ceva.Ulterior el a mai spus, după o lungă pauză, că s-a dus la Elena ceea ca să facă vrăji, dar de bine, nu de rău chipurile ar face ei acolo.

De unde știam noi că vrăjile erau o variantă?
La Briceni era un om ce prezicea viitorul.Se uita la tine și îți spunea totul.Știam că-i bun tare fiindcă bunica îmi spunea că el i-a spus numai adevărul pînă atunci.Păi el i-a zis mamei că ea este vrăjită cu magie neagră și s-a uitat la ea, cu lacrimi în ochi i-a spus că dacă nu se va duce la mănăstire puternică, va muri.Bunicii i-a dat de înțeles că deja nu mai poate fi salvată, dar i-a dat indicii spre cine e culpabil de așa ceva.
De asemenea am fost la un părinte puternic ce se spunea că poate scoate demonii în Transnistria, nu departe de Rîbnița.Acolo ne-a primit o băbuță să stăm la ea.Ne-am dus la părinte și el tocmai făcea slujbă.Era un om de aur, tocmai îmi dau lacrimi numai cînd mă gîndesc la el.El s-a uitat la mine și a început a plînge fiindcă îi era milă că la cei 9 ani ai mei voi rămîne fără mamă.Venea des la băbuța ceea și ne aducea o grămadă de-a bomboane și alte daruri pe care le primea la Biserică.S-a rugat mult.Dar spre final i-a spus bunicii că demonii sunt prea încuibați în mama, deja e prea tîrziu.

Ne-am dus la Mănăstirea Saharna, unde am stat 2 săptămîni.Acolo joia seara se citește cartea Sf. Vasile și se auzea că demonii nu iubesc așa ritual.Un oarecare călugăr Filaret a diagnosticat-o pe mama cu un instrument numit "kopie".Este ca un fel de pix cu vîrful rotungit.Se atinge ușor corpul suspectului de demoni și se face o concluzie.Eu cu bunica am trecut testul cu brio, adică n-am simțit nimic.Mama însă răcnea tare.Călugarul a zis că avem de a face cu un caz grav.Are demoni.Seara mamei pe corp i-au ieșit vînătăi.Eu am zis că poate călugărul cela a apăsat tare.Și cu un alt obiect a testat bunica dacă va ieși vînătăi.Chiar și la apăsături puternice, n-a ieșit nici o vînătaie.Am fost cu toții uimiți.La Saharna ne-au spus că n-au ce-i face deoarece demonii i-au distrus organismul.Totuși vreau să vă spun că noaptea acolo, joia, la citirea cărții Sf. Vasile este ceva strașnic, adică pot să spun că e exorcism adevărat.

Ulterior am auzit că la Drochia este un călugăr puternic pe nume Rafael.Era ziua de 12 octombrie 2004.Mama i-a spus bunicii că vede niște pisoi ce ies parcă din ea.Bunica i-a spus că în ziua ceea merge la Drochia, la Mănăstirea din Nicoreni după celebrul Rafael.Nu am să uit niciodată ce a urmat.O rudă de-a bunicii a zis că îi va spune băiatului să ne repadă pînă acolo și îl vom aduce pe călugăr.A venit nanul Dorin cu un VAZ 2101 galben.Ne-am urcat și am pornit la drum.Am ajuns pe la 14:00 la Nicoreni.Rafael nu era, era dus.Eu doream foarte mult ca să vină și deja visam frumos cum în seara de 12 octombrie mama va fi sănătoasă.Era ceva epic în mintea mea.Era 22:00.Vine Rafael.Bunica îi spune că are o fiică cu demoni și dorește ca el să meargă și s-o salveze.Dar ca să nu-l sperie i-a spus că cazul nu-i grav.Rafael nici nu a stat mult la cumpene.
S-a uitat la VAZ-ul nostru și a spus că nu vom dovedi la TIMP.A rugat pe șoferul său personal să mergă el cu noi.Ne-am urcat în Audi 100 și tot drumul Rafael striga la șofer să meargă mai repede.Bunica îi spunea să nu meargă atît de repede, dar el spunea că va fi tîrziu.La un timp Rafael era cu ochii în lacrimi.Îi zice șoferului că gata,  tîrziu, mergi încet.Bunica a încremenit.Rafel știa deja că mama e moartă.Am ajuns în sat, am cotit pe ulicioara mea multiubită și l-am văzut pe străbunelul meu cu capul descoperit cum umbla pe drum nopatea.Acasă erau toate luminile aprinse...ușile deschise.Bunica plîngea fără oprire...Eu eram buimac, nu înțelegeam nimic.Am intrat în casa și am văzut-o pe mama stînd pe pat, întinsă...fără suflare.Doar 30 ani avea!Lîngă ea dormea surioara mea, de 3 ani...fără să știe că mama ei nu-i, pe vecie.Rafael a zis că pe mama a ucis-o magia neagră...Nu credeți nici acum în ce zice călugărul?
Peste 1 an, pe vremea judecăților pentru tutela asupra mea disputată între tata și bunica(după 4 procese de judecată am cîștigat, adică am rămas cu bunica, în final la Curtea Supremă, asta și m-a determinat să aleg ca profesie juridica, pentru a nu permite altora să sufere ce am avut eu de suferit...), pe vremea dată bunica a desfăcut patul pe care a murit mama și a decoperit ceva...foarte neplăcut...un omuleț din ceară cu ace înfipte în el!Doamne, apără-ne de oameni ce fac magie neagră!
Viața mea, în general, e complicată...și nu e ca la majoritatea oamenilor de la noi..eu n-am avut practic copilărie...dar asta e altă istorie.