• Pentru a posta curiozităţi, statistici şi informaţii inedite despre diverse lucruri.

• Pentru a ne lărgi universul cunoştinţelor.

• Pentru a fi la curent cu ce ne înconjoară.
  ÎnchideЗакрыть

Creştere de-a dreptul insolentă, şomaj inexistent şi firme prospere. Este vorba despre teritoriul britanic Gibraltar, a cărui suveranitate este revendicată de Spania şi care reprezintă o insulă de prosperitate în contrast cu recesiunea din restul ţării, relatează Capital.ro.

"În condiţiile în care Marea Britanie şi Spania se confruntă, amândouă, cu o perspectivă de creştere lentă mulţi ani de acum înainte, se creează impresia că Gibraltarul aparţine altui spaţiu-timp economic", a constatat, în raportul său anual, Camera de Comerţ locală. În 2012, când Londra afişa o creştere modestă de 0,2%, iar Madridul raporta o scădere cu 1,4% a economiei, Gibraltarul părea că trăieşte realmente într-o altă galaxie, bucurându-se de o creştere a PIB de 7,8%, în valoare de 1,2 miliarde de lire /1,4 miliarde euro/. Pe acest teritoriu de 7 kmp, PIB-ul per locuitor este unul din cele mai ridicate din lume.

"Pentru vremurile actuale, situaţia economică a Gibraltarului este una destul de confortabilă, în contrast cu cea din sudul Spaniei, marcată de o puternică depresie economică şi de o rată ridicată a şomajului", a remarcat Pedro Aznar, profesor la şcoala de comerţ Esade din Madrid.

Într-adevăr, în timp ce în enclava cedată britanicilor în 1713, aproape toată lumea are de lucru - cu o rată a şomajului de doar 2,5% -, regiunea spaniolă învecinată Andaluzia nu se poate lăuda decât cu cea mai mare proporţie de căutători de locuri de muncă - 35,8%.

Datorită a patru piloni - servicii bancare şi financiare, turism, activităţi portuare şi jocuri online, dintre care primele trei aduc 25-30% din PIB, iar al patrulea circa 15% -, "Gibraltarul pare să nu fi avut de suferit de pe urma crizei economice internaţionale", a menţionat Stuart Green, purtător de cuvânt al Guvernului local.

Totuşi, în anii 80 realitatea era cu totul alta: "Studiez economia Gibraltarului de 35 de ani şi am văzut-o crescând, trecând de la o economie susţinută de Ministerul Apărării britanic" iniţial în proporţie de 60% din PIB, "la o economie bazată pe o proporţie solidă de profesionişti calificaţi", a subliniat John Fletcher, cercetător la Universitatea din Bournemouth.

O poveste cu militari

După retragerea majorităţii trupelor britanice, armata nu mai asigură decât 6% din PIB-ul local. În schimb, "Stânca", aşa cum este supranumit Gibraltarul, numără, în prezent, 18.000 de companii înregistrate oficiale şi având activitate, la doar 30.000 de locuitori - ceea ce determină Madridul să acuze existenţa unui paradis fiscal, bănuind că multe societăţi spaniole şi-au instalat sediul aici.

"Aici şi oamenii şi companiile îşi plătesc impozitele, este complet eronat să se spună altfel", a remarcat Edward Macquisten, director general al Camerei de comerţ din Gibraltar.

"Evident că nu suntem un paradis fiscal, doar că impozitul pe venit şi cel aplicat companiilor sunt ceva mai mici decât în multe alte ţări europene", a adăugat Stuart Green.

Gibraltarul, unde nu se aplică TVA, a ieşit, la sfârşitul lui 2009, de pe "lista gri" a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică /OCDE/ după ce a acceptat să facă schimb de informaţii fiscale cu mai multe ţări.

La începutul lui 2011, s-a renunţat la regimul care scutea de impozit unele companii, dar cota de impozitare de 10% aplicată este cu mult inferioară celei din Spania învecinată - 30%.

Gibraltarul "aplică o fiscalitate care atrage bani, aşadar, fără a fi un paradis fiscal, se află într-o situaţie asemănătoare", a explicat Pedro Aznar.

"Marea Britanie are în jurisdicţia sa un anumit număr de paradisuri fiscale, ca insula Jersey, insula Man, Bermudele şi... Gibraltarul", a afirmat Jesus Lizcano, preşedintele pentru Spania al organizaţiei anticorupţie Transparency International. Astfel, teritoriul face concurenţă neloială Madridului, "deturnând" o serie de activităţi şi investiţii, prin condiţiile favorabile oferite.

Researchers said the worst effects were recorded in the "first few years" but surviving trees were left vulnerable to environmental stress, such as drought. They added that young trees appeared to be particularly affected. Writing in the journal Trees, the team said it was the first study to look at the impact at a landscape scale. "Our field results were consistent with previous findings that were based on much smaller sample sizes," explained co-author Tim Mousseau from the University of South Carolina, US. "They are also consistent with the many reports of genetic impacts to these trees," he told BBC News. "Many of the trees show highly abnormal growth forms reflecting the effects of mutations and cell death resulting from radiation exposure." Prof Mousseau, who has been carrying out field studies since 1999 within the 30km (19-mile) exclusion zone around the site of the 1986 explosion, said it was the first time that a study of this scale - involving more than 100 Scots pines (Pinus sylvestris) at 12 sites - had been conducted. "There was one similar study conducted before but it only looked at a total of nine trees and was mainly interested in wood structure, not growth," he said. "Another study was performed in the 1950s but it was for a different tree in the US and it used a single external gamma source suspended above the ground to show growth effects for a very limited number of trees." For this study, the team took core samples from Scots pine trees for a number of reasons, such as the species is found across Europe and well dispersed within the Chernobyl region.

"They are also a favourite for silviculture and have enormous economic value," Prof Mousseau added. Collage of photos showing mutated Scots pines (Image: Tim Mousseau) The twisted stems of Scots pines have been attributed to mutations caused by radiation exposure
"Also, based on past work and our own observations, they appeared to be a good target for radioecology as they showed signs of being impacted by the fallout. "In fact, one of the first ecological observations at Chernobyl was the death of the so-called red forest: a stand of these pines which very quickly died and turned red following the disaster." Scots pines' tree rings were also easier to read than other species, such as birch, found in the study area, he explained. Prof Mousseau and his team hope to follow up this study by carrying out similar work in the Fukushima region in Japan, where logging also had considerable economic importance and pine trees were widely dispersed. "Based on our limited field observations in the most contaminated regions of Fukushima prefecture, there did not appear to be a major die off as seen in Chernobyl for Scots pines," he said. "However, anecdotally, we have noticed significant die off of growing tips and branches in some areas that suggests that there could be impacts on growth.

Sursa: http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-23619870