Forum Index > Paranormal > Смысл жизни / Sensul Vieții

#0 by Wallachiel (Castle of Dreams: Sleeping Garden) (0 mesaje) at 2011-06-16 18:56:57 (701 săptămâni în urmă) - [Link]Top
În semiotică: Sens - Înțelesul unui semn. ♦ Conținut noțional sau logic.

Care ar fi sensul vieții și cum îl definim? Subiectivitatea noțiunii a făcut ca până acum discuția să fie suficient de întortocheată pentru a nu putea ajunge la un numitor comun.

Dar e posibil să definim ”nivele”, paradigme de sens pentru însăși cuvântul ”sens”.

Orice opinie e binevenită, atâta timp cât e argumentată. Have fun.


Niște cuvinte pentru niște oameni.



Ceva mai vechi
Ce e fericirea?
Dacă sensul vieții îl definim ca ”de ce să existăm” păi toți există pentru a fi fericiți. Asta-i și ceea ce doresc, asta-i și ceea ce doresc. De ce de două ori? O dată pentru că asta simt oamenii, a doua pentru că sentimentul și ”dorința de a fi fericit” e modul în care oamenii există, e ceea ce face omul om.

Orice acțiune umană are ca scop final fericirea. Începând de la cel mai mic gest până la cel mai măreț din planuri - tot ceea ce facem ar trebui, în viziunea noastră, să ne facă fericiți. Și nu doar pentru că vrem să fim fericiți, dar pentru că nu putem să nu vrem asta. Așa existăm: mergând spre fericire în fiecare clipă, chiar dacă nu ne dăm seama de asta, conștient. Același fenomen - două paradigme, două puncte de vedere diferite.

Ce e fericirea?
ÎnchideЗакрыть

Putem controla voința?
Conform dex-ului, fericirea e o stare de mulțumire intensă și deplină. Să presupunem că mulțumirea înseamnă că nu mai dorim nimic, că avem tot ce ne-am dorit vreodată.

Și dacă definiția, pe cât de arbitrară, poate fi considerată obiectivă (anume întrucât arbitrară), modurile în care se realizează fericirea fiecărei persoane sunt foarte diferite și depind strict de persoană.

Viziunile persoanei alterează drastic concepția subiectivă a fericirii. Viziunile în sine depind de experiență iar experiența e un lanț de cauze și efecte asupra cărora nu prea avem control. Când dorim ceva o facem indipendent de dorința de a dori iar uneori chiar și indipendent de facultatea rațională.

Fiecare pas din trecut e un pas spre viitor, toate alegerile și toate acțiunile ne-au făcut ceea ce suntem, și tot ceea ce vom face mâine va defini viitorul zilei de poimâine. Și chiar dacă prima impresie ar fi că noi de fapt ne putem controla viața, cine ne controlează alegerile? De ce alegem alb și nu negru, de ce ceaiul și nu cafeaua, înghețata cu ciocolată în locul celei cu vanilie? Unde are început lanțul de dorințe care leagă trecutul, de la începutul realității, și viitorul, de la sfârșitul său?

Putem controla voința?
ÎnchideЗакрыть

Există binele și răul?
Pe cât de banal nu ar părea, voința de fapt nu poate fi controlată. De fapt, noi acționăm în baza la ”propria” voință, doar că ontologic, cum explicăm originile acesteia? De ce dorim?

Uneori vedem ceva și dorim asta, alteori nu. Fiecare persoană acționează, ”trăiește”, face ceva pentru că vrea ceva. Același Schopenhauer spuse că ”voința” e entitatea primordială, fundamentul realității.

La nivel practic, asta se articulează într-un sistem suficient de complex (mă rog, în raport cu noi) pe care noi îl numim ”societate” și ”civilizație umană”. Dar tocmai din aceste motive, din cauza aceste complexități la mai multe nivele, oamenii trăiesc într-o lume de conflict: cu natura, cu alți oameni, cu ei înșiși. Fiecare om are o scară de valori și în propriul lor sistem ideologic această scară are valență absolută. Dar înafara acestui sistem?

Există binele și răul?
ÎnchideЗакрыть

Suntem oare liberi să alegem?
Binele și răul există. Și atunci de ce nu putem stabili niște criterii absolute și gata? Ei bine, pentru că fiecare persoană are opinii, și atunci când spunem ”opinii” noi de fapt vrem să spunem ”paradigme”.

Binele și răul sunt valori relative în raport cu paradigme diferite, dar absolute în oricare din ele. Dacă individul cunoaște puține - acele puține, indiferent de cantitate și calitate, reprezintă totalitatea viziunii lumii sale. Orice idee nouă o să fie comparată și analizată în raport cu sistemul ideologic deja prezent, pentru că așa funcționează mintea umană.

Deseori se spune că cei care fac rău nu cred că fac rău. Și asta la mai multe nivele. În absolut nu există nici o regulă morală, dar ele există în raport cu ideile unei societăți, unei comunități sau a unui individ. Pedofilia a fost mereu demonizată la maxim și totuși e practicată chiar și de acei preoți. Și atunci? Ei bine, ei își dau seama că social asta e ”rău”, dar în paradigma lor (care conține nu numai niște reguli arbitrare, dar și totalitatea sentimentelor, emoțiilor și a voinței (!) ) asta nu-i chiar atât de rău. Probabil chiar e bine. Voința umană ne ghidează spre plăcere, indiferent de care ar fi forma ei.

Suntem oare liberi să alegem?
ÎnchideЗакрыть

Ce e omul de fapt?
Și iar, răspunsul e ”da și nu” în același moment. Libertatea de a alege există ca noțiune la un nivel de pur uman, în înțelegerea comună a sensului. Problemele apar atunci când încercăm să dăm o definiție complet obiectivă și potențial absolută.

Una din cele mai fundamentale legi a realității* e cauzalitatea. De la început și până la sfârșit, totul are o cauză și toate cauzele au un efect. Sigur, oamenii nu mereu sunt capabili să cunoască cauzele și efectele, de aia noi încă explorăm realitatea. În trecut, multe fenomene erau inexplicabile din cauza lipsei de cunoștințe și oamenii le băgau pe toate într-o cutie mare de ”se întâmplă pentru că așa trebuie/așa vrea o oarecare divinitate”.

Oamenii, fiind supuși cauzalității, nu pot de fapt să aleagă. Desigur, depinde de ce stabilim noi că înseamnă ”a alege”, dar chiar și la nivel intuitiv, a alege între două opțiuni înseamnă a acționa în direcția unui anumit rezultat, nu și în direcția altuia. Multe din legile sociale și nu numai presupun că această acțiune e complet independentă de oricare alți factori, pe când asta-i evident greșit.

Când alegem întotdeauna suntem condiționați de propria experiență și de alți factori pe care noi de fapt nu-i putem controla, precum voința, propria condiție biologică, fiziologică, teritorială, socială, etc. Orice alegere o să fie doar consecința necesară a unei mulțimi de factori pe care noi pur și simplu nu reușim să-i cunoaștem și/sau înțelegem.

Și atunci, ce e omul de fapt?
*revenim la concepția realității mai târziu
ÎnchideЗакрыть

Ce reprezintă conștiința?
Nu e ușor să definim umanul. O putem face iarăși, la mai multe nivele, fizic, chimic, biologic, psihologic, social, existențial ș.a.m.d. Ca criteriu inițial (pentru moment), stabilim că toate fenomenele psihologice depind de starea biochimică a sistemului-organism, în particular a creierului. Organismul e în stare să capteze semnale din extern, și să le unească într-o unică schemă care reprezintă conștiința și experiența lumii în timp real (aproape în timp real).

Dar cum am menționat deja, semnalele, elaborarea lor, criteriile elaborării și output-ul sistemului sunt fenomene legate de cauzalitate: au loc anumite reacții chimice, iar la nivel mai profund anumite fluctuații în câmpurile de forțe care, în ansamblu, generează ceea ce noi numim ”conștiință” și mai ales ”conștiință de sine”.

Complexitatea acestor interacțiuni permite ca sistemul să ”țină minte” și să ”elaboreze” conform unui algoritm propriu, apărut și evoluat în mod natural, anumite seturi de fluctuații în aceleași câmpuri de forțe: putem capta fotoni într-un anumit interval (destul de redus) de frecvență, putem simți prezența anumitor forțe cu o anumită intensitate când atingem obiectele, putem ști dacă sunt sau nu prezente anumite molecule în jur (gust, miros), etc.

Și atunci, ce e omul? O ”piatră cu creier”, un ghemotoc de materie care nu-i, fundamental, chiar atât de diferit de oricare altul? Ei bine, și da și nu. ”Conștiința” se percepe pe sine nu din punctul de vedere a universului, dar din punctul de vedere propriu. E absolut natural că în sistemul ”conștiință” la nivel psihologic totul să aibă o valoare foarte diferită de aia pe care o are baza fizică a sistemului, din simplul motiv că noi folosim alte instrumente (mintale) pentru a descrie partea fizică de cele pe care le folosim pentru a simți lumea: când descriem (nu în ultimul rând în mod matematic) un fenomen - acesta nu-i simțit de conștiință ca fiind parte din lumea fizică/materială în timp real și care poate fi perceput direct. Conștiința creează modele, iar modelele nu-s realitatea, ci reprezintă realitatea, îs integrate în viziunea conștiinței în așa mod încât asta să poată înțelege realitatea fără a o simți direct la nivel fizic. Modelele îs reale în conștiință, nu în materia externă conștiinței.

Dar ce reprezintă conștiința dintr-un punct de vedere diferit decât cel propriu, obișnuit?
ÎnchideЗакрыть
ÎnchideЗакрыть

Ceva nou

1. De ce ar trebui cineva să caute ceva mai mult de la viață?


Acum că trebuie să scriu e mai greu decât credeam. Eu am găsit răspunsul meu. Voi l-ați găsit pe al vostru?

Cred că întrebarea ar trebui să fie pusă într-un mod diferit. Vă place viața pe care o trăiți? De ce vă treziți dimineața? Unde vreți să ajungeți în viață? De ce faceți ceea ce faceți?
Sunteți fericiți? Suferiți? Aveți probleme și vreți soluții?
Sunteți conștienți de faptul că peste 100 de ani nu o să mai fiți aici? Doar imaginați-vă: viața trece, nevoile și plăcerile vin și se duc, îmbătrâniți, și la un moment... gata. Și mai departe? O să lăsați ceva, sigur, dar unde o să fiți voi concret? Unde-s strămoșii noștri de 1000 de ani în urmă? Ce au lăsat? Cine-i cunoaște?
Nu vă e frică? Anii trec repede și la un moment nu o să mai fie nimic. Și atunci de ce să nu fiți fericiți acum că puteți?

Dar știm cu toții că viața e grea, că nevoi îs multe și că trebuie să trăim într-o societate care poate nu e societatea pe care o vrem. V-ați întrebat vreodată oare cum ar arăta societatea ideală în care vreți ați vrea să trăiți? Eu cred că direct sau indirect fiecare din noi și-a pus întrebarea asta, mai ales acum că lumea e globalizată și ne putem mișca relativ cu ușurință.

Cineva poate visează la o societate mai pe stil vechi, unde familia are rol central, unde femeia are grijă de bebeluși și bărbatul lucrează iar dumina merg toți la biserică pentru a demonstra respectul și mulțumirea lor față de creator.
Cineva poate vrea o societate unde toți îs liberi să fie ceea ce vor, fără reguli multe, unde nimeni nu te critică pentru că ești diferit.
Cred că fiecare din noi are un răspuns personal la întrebarea asta.

Vă simțiți bine aici unde sunteți? Vă place societatea în care vă aflați? Da, nu, de ce? Eu de exemplu des mă gândesc la raportul dintre bărbați și femei și la rolurile impuse de societate. Bărbații trebuie să fie virili, înalți, cu barbă și mușchi și trebuie să facă bani, să aibă casă, mașină, carieră, etc. Un bărbat nu trebuie să aibă emoții, să plângă, să aibă hobby-uri stranii în afară de sport, femei, bere și pescuit, bla bla. Generalizez într-un mod banal, desigur. Viceversa, o femeie trebuie să fie frumoasă, prostuță, cu țâțe mari și să aibă grijă de bărbat și de casă. O femeie nu poate să fie puternică, independentă, să aibă carieră și să schimbe bărbații ca ciorapii. Așa nu se poate.

Sunt multe lucruri care pur și simplu ”nu se poate” sau ”așa trebuie”. Dar oare v-ați întrebat vreodată de ce nu se poate? Nu contează ce anume. Cred că fiecare din noi are ceva care ”nu se poate” și ceva care ”așa trebuie”. Nu v-ați gândit niciodată în sinea voastră că dacă nu era ”așa trebuie” poate că erați mai fericiți? Că dacă nu era ”nu se poate” poate că reușeați să obțineți mai multe de la viață? Dar nu se poate, așa nu e bine.

Ei bine, dacă ați fi mai fericiți fără ”nu se poate” sau fără ”așa trebuie”, cea mai ”puternică” întrebare pe care v-o puteți pune în cazul dat e ”De ce?”. De ce nu se poate? De ce așa trebuie? De ce naiba un bărbat nu are dreptul să plângă? De ce o femeie nu poate să schimbe partenerii în fiecare zi? De ce nu e bine să prețuim mai mult un prieten decât un frate? De ce nu se poate să nu botezăm bebelușii? De ce o femeie nu poate lucra și întreține bărbatul care stă a casă și are grijă?

E important să țineți minte mereu un singur lucru: nu are sens să vă mințiți pe voi înșivă. În mintea voastră nimeni nu vă judecă. Sunteți doar voi și gata. Nimeni nu vă poate intra în minte, nimeni nu vă poate critica, indiferent de cât de stranii sau ”urâte” îs gândurile și răspunsurile care vă vin. Cu voi înșivă nu are rost să vă apărați, nu aveți nevoie să vă justificați. Nu e necesar.

Poate că sunteți niște bărbătoi 2x2m, plini de barbă și mușchi și în mintea voastră ați vrea să vă îmbrăcați cu haine roz și să priviți desene animate și societatea nu acceptă lucrurile date. Și poate că vă convingeți mereu că nu e bine să nu fiți virili, masculini, că nu se poate, că e urât. Sau poate că sunteți niște domnișoare care vor de la viață doar bani, călătorii și sex și care nici în gând nu au să se căsătorească, să-și facă o familie sau să facă și să crească copii. Dar nu e ceea ce v-au spus mereu, nu așa se comportă o domnișoară. Nu se poate, e urât. E rău. Nu e bine.

Dar de ce? Cine naiba a decis că nu se poate să faceți ceea ce vreți? Ce contează ce vrea societatea? Peste 100 de ani nu o să mai existați și nu o să mai conteze. Voi sunteți aici, acum și nu sunteți fericiți pentru că ceea ce vreți cu adevărat nu e ceea ce vă permiteți să faceți. Și poate că suferiți, pentru niște reguli pe care vi le-au impus și de care nu ați avut curajul să vă îndoiți.

De ce? De ce nu se poate să faceți ceea ce vreți? V-ați întrebat vreodată? E greu să pui la îndoială tot ce știi, pentru că ne rușinăm, chiar și atunci când suntem singuri. Unele chestii nici nu reușim să le gândim, pentru că ne deranjează, ne umplem de rușine, ne gândim la ce ar spune alții dacă ar ști ce gândim și ne limităm pe noi înșine chiar și atunci când nu e nimeni să ne asculte.

E suficient doar un singur pas. E suficient pur și simplu să realizați că nu e nimic rău în căutarea răspunsurilor. V-au spus că anumite lucruri nu se pot face și nici măcar gândi. Dar de ce? De ce nu? Trebuie să existe un motiv, pentru că fără un motiv e naiv sau chiar tâmpit să facem oricare lucru, când acesta ne face să suferim. Și atunci? Și atunci trebuie să căutăm și să găsim motivele. Dacă trebuie să suportăm și să suferim, trebuie să fie un motiv, trebuie să fim conștienți de ce o facem, pentru a ști dacă merită cu adevărat sau nu. Pentru a nu suferi în zadar.

Căutați răspunsurile. Întrebați-vă ”de ce” la infinit. De ce societatea nu vrea să fim ceea ce suntem cu adevărat? Pentru că ceva e cu adevărat ”bine” și ceva e cu adevărat ”rău”? Ce? Cum? De ce? Căutând răspunsurile o să vă dați seama că de fapt nu există un de ce concret, care să fie obiectiv și nu subiectiv. O să vă dați seama la un moment dat că de fapt nu există reguli care să nu fie ”pentru că așa vor persoanele”. Regulile au fost inventate de persoane, pentru persoane.

Ba chiar mai mult de atât. Legile au fost inventate de persoane pentru persoane. A nu fura, a nu ucide, a nu face rău. Nu există un ”de ce” suprem, absolut. Nu există un website a universului unde poți să citești regulile sau FAQ. Regulile sunt impuse de societate, pentru ca societatea să poată merge înainte. Dacă ar fi ca toți să ne facem rău unii la alții, societatea nu ar exista. Dar societatea nu își poate permite să aibă pur și simplu încredere în fiecare individ, și s-au stabilit în timp niște reguli care spun că dacă un singur individ o să le încalce, societatea întrucât mai puternică decât un singur individ o să îl pedepsească, de exemplu luându-i libertatea cu închisoarea.

Dar iarăși, nu există reguli absolute, universale, supreme, nici chiar pentru lucrurile cele mai urâte. Tot ce poate fi făcut e permis de univers, iar ceea ce universul nu permite nu poate exista, după definiție.

Desigur, fiecare acțiune are consecințe. Dacă o să încălcați regulile și vă descoperă, în cel mai bun caz o să fiți criticați, în cel mai rău caz o să fiți condamnați la închisoare. Posibil pe viață. Dar nu vorbim despre criminalitate, dar despre chestii mult mai banale. Reguli nescrise care vă afectează viața fără ca să vă dați seama, sau fără ca să vă dați seama că le puteți încălca cu ușurință, fără probleme și cu puține consecințe.

Mă gândesc de exemplu la homosexuali, care nu pot să fie liberi să-și trăiască sexualitatea așa cum vor, la femei, la bărbați, la toate problemele pe care le creăm noi atunci când involuntar ne supunem unui sistem care foarte des e obsolet, vechi și care nu are rost să mai existe.

Binele și răul nu există în afara umanității. Noi stabilim ce e bine și ce e rău. Noi facem reguli pentru noi și noi pedepsim pe cei care le încalcă, mai mult sau mai puțin.
Și uneori pedeapsa, cum ar fi critica altora, ne sperie pân când nu ne dăm seama că ne sperie mai mult să trăim o viață suferind pentru ideile altora. Și atunci devenim cu adevărat liberi. Pentru că viața nu are rost să fie trăită doar suferind, mai ales atunci când nu suntem noi care alegem suferința dată.

Cu cât mai repede vă dați seama că multe reguli de fapt pot fi încălcate (în limitele legilor, desigur), cu atât mai repede o să deveniți liberi de a fi ceea ce vreți voi cu adevărat și cu atât mai repede o să încetați să suferiți. Sau o să suferiți mai puțin. Și cel mai puternic instrument pe care îl aveți la dispoziție pentru a vă da seama de lanțurile care vă leagă și de cușca care vă ține e o simplă întrebare:
de ce?
ÎnchideЗакрыть
ÎnchideЗакрыть

Editat de către Wallachiel la 2021-03-21 18:56:46




Mesaj util ?   Da   70 puncte

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ... 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250
<< Precedenta      Următoarea >>

#5801 by Vasya10 (Power User) (0 mesaje) at 2013-07-02 17:19:49 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5800 Wallachiel, "... În final îţi dai seama că existenţa e ceva futil şi care nu îţi aduce fericire. ..." - tie.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5802 by varrus (Uploader) (0 mesaje) at 2013-07-03 03:01:34 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
Dragostea este adevăratul nostru destin.
Nu găsim singuri semnificația vieții. O găsim alături de altcineva.

Thomas Merton


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5803 by Jonothan (Bye Bye TMD) (0 mesaje) at 2013-07-03 15:17:20 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5802 varrus, "... Dragostea este adevăratul nostru destin. ..." - chiar aseară mă gândeam la această idee. Elementar mi-am imaginat tipicul persoanelor îndrăgostite. Și ce să crezi, într-o oarecare măsură sunt deacord, dar apare aici un mare CE? Diferența de caractere este mult prea mare ca să fii fericit din prima încercare. Și-apoi dacă stai să te gândești, fericirea e o temă foarte subiectivă, întru-cât nu fericirea nu are nivele.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5804 by Wallachiel (Castle of Dreams: Sleeping Garden) (0 mesaje) at 2013-07-03 15:59:44 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5801 Vasya10, pai da, nu toti intelegem aceleasi lucruri (:

Fools don't have any problems at all.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5805 by Vasya10 (Power User) (0 mesaje) at 2013-07-03 22:17:26 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5804 Wallachiel, "... Fools don't have any problems at all. ..." -  I'll stay foolish, and hungry.

Fie intelegi, fie ai iluzia intelegerii.
La tema:

Quote:

"When I went to school, they asked me what I wanted to be when I grew up. I wrote down ‘happy’. They told me I didn’t understand the assignment, and I told them they didn’t understand life."




Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5806 by rewa2 (User) (0 mesaje) at 2013-07-03 22:29:50 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
oamenii liberi sint fericiti


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5807 by Jonothan (Bye Bye TMD) (0 mesaje) at 2013-07-04 02:16:54 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5806 rewa2, cei care nu gândesc tot.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5808 by rewa2 (User) (0 mesaje) at 2013-07-04 09:18:00 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5807 Jonothan, "ferice de cei slabi cu duhul..."

nu ca ei ar fi fericiti, ei nu stiu ca sint nefericiti, luam de exemplu un ciine legat de lant, intelege el oare ca e nefericit? cred ca nu

cei care nu gindesc si nu acctioneaza se lasa in voia sortii, soarta lor decide sa fie ei fericiti sau nu


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5809 by Jonothan (Bye Bye TMD) (0 mesaje) at 2013-07-04 11:40:40 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5808 rewa2, "... cei care nu gindesc si nu acctioneaza ..." - nu numaidecât să fiu împreună.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5810 by Wallachiel (Castle of Dreams: Sleeping Garden) (0 mesaje) at 2013-07-04 19:27:09 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5805 Vasya10, "... I'll stay foolish, and hungry. ..." - oh please, iPhilosophy


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5811 by BloodyAssassin (User) (0 mesaje) at 2013-07-06 00:55:00 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
Pentru cei care se confrunta cu anumite greutati in cautarea unui "sens" in viata, am gasit pe undeva un chart foarte bun, cu literatura recomandata:
large image
ÎnchideЗакрыть

Singur ma confrunt cu o criza existentiala care a ajuns la nivelul unei depresii. Inainte eram sigur de ceea ce vroiam sa fac in viata, dar dupa a mica reflectare asupra acestuia, am ajuns la concluzia: care e sensul sa mai traiesti daca niciodata nu vei fi capabil sa ajungi la fericirea si satisfactia "absoluta". Sa traiesti doar de dragul vietii? Aceasta deja nu arata a viata, dar se aseamana cu o suferinta zilnica in care incercam sa ne pastram existenta, luptand pentru aceasta. Noi construim "fericirea" noastra pe nefericirea altora.


Mesaj util ?   Da   5 puncte
#5812 by Vasya10 (Power User) (0 mesaje) at 2013-07-06 10:59:35 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5811 BloodyAssassin, si ce ai ales, din schema aia ?

#5811 BloodyAssassin, "... Noi construim "fericirea" noastra pe nefericirea altora. ..." - Life is not a zero-sum game.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5813 by BloodyAssassin (User) (0 mesaje) at 2013-07-06 14:01:06 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5812 Vasya10, Start->Yes->DIY(Do it yourself)
Dar cel mai greu e sa-ti creezi anumite valori pe care sa le urmezi. De jumate de an stau si reflectez asupra acestora.

#5812 Vasya10, "... Life is not a zero-sum game. ..." - nu m-am gandit aprofundat asupra acestui subiect, dar ca exemplu intotdeauna iau sistemul capitalist. Clasa superioara a societatii nu ar fi existat niciodata fara clasa inferioara care constituie motorul principal al acestui sistem. Astfel viata simpla si nesatisfacatoare a multor oameni creeaza fericirea a mai putini oameni "privelegiati". Aceasta ipoteza ar explica si nefunctionarea sistemului socialist de organizare a societatii, care reprezinta doar o utopie.(nu incurcati cu comunismul)


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5814 by DoomRider (SupernaturaL HunteR) (0 mesaje) at 2013-07-06 14:07:54 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top



Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5815 by Vasya10 (Power User) (0 mesaje) at 2013-07-06 14:21:23 (594 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5813 BloodyAssassin, "... ca exemplu intotdeauna iau sistemul capitalist. Clasa superioara a societatii nu ar fi existat niciodata fara clasa inferioara care constituie motorul principal al acestui sistem. Astfel viata simpla si nesatisfacatoare a multor oameni creeaza fericirea a mai putini oameni "privelegiati". ..." - asta e un punct de vedere asupra capitalismului foarte des intilnit, dar invechit si gresit. Capitalismul este sistemul economic in care fiecare parte are interesul propriu, dar in final beneficiaza toti. Bogatul nu fura de la sarac, ci atit bogatul cit si saracul se imbogatesc. In practica, ma rog, nu este asa ideal, dar compara singur care tari au o istorie capitalista mai mare, si care sunt inalt dezvoltate.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5816 by Tihhoon (I Am TeChNo) (0 mesaje) at 2013-07-07 16:40:52 (593 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5814 DoomRider,



Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5817 by Wallachiel (Castle of Dreams: Sleeping Garden) (0 mesaje) at 2013-07-15 13:09:31 (592 săptămâni în urmă) - [Link]Top
Plănuiesc să organizez un offline dacă sunt doritori...

Sunt doritori? ))


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5818 by DarkayN («Интриги. Хаос. Мыло.») (0 mesaje) at 2013-07-15 13:20:56 (592 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5817 Wallachiel, Mai bine la toamnă, când eu și mulți alții vom veni în Chișinău...


Mesaj util ?   Da   1 puncte
#5819 by Wallachiel (Castle of Dreams: Sleeping Garden) (0 mesaje) at 2013-07-15 13:32:18 (592 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5818 DarkayN, când eu nu o să mai fiu? ))


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5820 by Catsville (★Cavalerul Alb★ | Ambush★) (0 mesaje) at 2013-07-15 18:21:43 (592 săptămâni în urmă) - [Link]Top

Wallachiel wrote:

Plănuiesc să organizez un offline dacă sunt doritori...

Sunt doritori? ))



eu as veni.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5821 by Wallachiel (Castle of Dreams: Sleeping Garden) (0 mesaje) at 2013-07-15 18:22:38 (592 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5820 Ambush_xd, Păi, suntem 3.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5822 by Catsville (★Cavalerul Alb★ | Ambush★) (0 mesaje) at 2013-07-15 18:50:25 (592 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5821 Wallachiel, Eu urmaresc topicul. Daca concretizati o data ma anuntati. Mie imi convine duminica dupa masa :)


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5823 by Wallachiel (Castle of Dreams: Sleeping Garden) (0 mesaje) at 2013-07-15 19:26:15 (592 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5822 Ambush_xd, păi duminică după masă mă gândesc și eu.

doar că suntem puțini. adică așteptăm, până duminică poate vom fi mai mulți.


Dacă cineva are teme pe care vrea să le discute - poftim. Dacă nu - aduc eu ceva brainfood. Adică cum, el deja e prezent, doar că în realitate să discuți e mult mai constructiv decât să citești multe rânduri pe forum.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5824 by SAD (Power User) (0 mesaje) at 2013-07-21 06:49:44 (592 săptămâni în urmă) - [Link]Top
«Какова цель или в чём смысл нашей жизни?»
Вопрос «Какова цель или в чём смысл нашей жизни?» попросту некорректен для буддиста, потому что предполагает, что где-то вовне, в пещере или на горной вершине, может находиться нечто, являющееся такой конечной целью или абсолютным смыслом. Такой вопрос предполагает, что мы можем разгадать эту тайну, учась у живущих святых, читая книги или осваивая эзотерические практики. Если вопрос опирается на предположение о том, что много кальп назад какой-то человек или бог набросал чертёж некоей цели, то это вопрос теистический. Буддисты не верят во всемогущего Создателя, и у них нет идеи о том, что цель жизни была кем-то когда-то установлена и определена или что это надлежит сделать теперь самому.
Более уместно задать буддисту простой вопрос: «Что такое жизнь?» Исходя из нашего понимания непостоянства, ответ должен быть очевиден: «Жизнь — это длинная череда составных явлений, а потому жизнь непостоянна». Это бесконечная смена одного другим, собрание мимолётных впечатлений. Несмотря на существование мириад форм жизни, всех нас объединяет одно — ни одно живое существо не хочет страдать. Все мы — от президентов и миллиардеров до трудолюбивых муравьев, пчёл, креветок и бабочек — хотим быть счастливыми.
Разумеется, понятия «страдание» и «счастье» для разных существ имеют довольно разное наполнение, даже если взять сравнительно небольшой мир людей. То, что для одного является страданием, для другого — счастье, и наоборот. Для некоторых людей быть счастливым — значит просто ухитряться выживать, а для других — иметь семьсот пар модельной обуви. Одни находят счастье в том, чтобы иметь на бицепсах такую же татуировку, как у Дэвида Бэкхема. Подчас ценой счастья бывает жизнь другого существа, как, например, в том случае, когда счастье одного зависит от того, завладеет ли он плавником акулы, ножкой цыплёнка или пенисом тигра. Для одних эротическое и возбуждающее ощущение — это нежное щекотание перышком, а другие предпочитают тёрки для сыра, кнуты и цепи. Король Эдуард VIII предпочёл женитьбу на разведённой американке короне властителя могущественной Британской империи.
Даже у одного человека понятия «счастье» и «страдание» по прошествии определённого времени могут меняться местами. Беспечность мимолётного флирта может внезапно смениться другим чувством, когда один захочет более серьёзных отношений: надежда сменяется страхом.
Б детстве нравится строить песочные замки на берегу, подросткам нравится смотреть на девушек в бикини или на юношей - серферов с обнажённым торсом. Счастье для людей среднего возраста — это деньги и карьера. А когда вам далеко за восемьдесят, счастье — это коллекционирование керамических солонок. Для многих удовлетворение требований, предъявляемых этими бесконечными и изменчивыми представлениями, и есть «цель жизни».
Многие из нас узнают, что такое счастье и страдание, от социума, в котором мы живём: общественное устройство диктует нам оценку нашей удовлетворённости. Это вопрос общих ценностей. Два человека с противоположных континентов могут испытывать одинаковые чувства — удовольствие, отвращение, страх, — основанные на совершенно разных культурных «индикаторах» счастья.
ÎnchideЗакрыть

Recomand: Norbu Khyentse - Отчего вы не буддист?


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#5825 by Wallachiel (Castle of Dreams: Sleeping Garden) (0 mesaje) at 2013-07-21 08:55:01 (592 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#5824 SAD, "... потому что предполагает, что где-то вовне, в пещере или на горной вершине, может находиться нечто, являющееся такой конечной целью или абсолютным смыслом. ..." - Совсем не обязательно.

Этот вопрос имеет смысл, простите за тавтологию, когда ты понимаешь собственное существование. Это когда... не знаю, когда мыслей нет и ты ощущаешь самого себя в высшей степени.
И тогда автоматически вопрос - зачем?

Ладно мы живем относительно не долго, а по сравнению с вечностью наша жизнь и вовсе мгновенье, но ведь мы можем переживать разные чувства и без нужды телесного опыта. Это дает нам возможность жить абстрактно, разумом. Когда живешь очень долго таким способом, когда ты мысленно воплотил все мечты и тебе хорошо то назревает такой момент когда ты попросту не можешь понять что делать дальше и зачем жить. Пока человек игнорирует это состояние, пока он живет жизнью не задумываясь о другом, ему кажется что жизнь имеет смысл. Когда же он уже не скован собственными желаниями - тогда и наступает вопрос "зачем я живу? В чем смысл моей жизни?".


Честно сказать я не знаю что лучше. Искать ответы на вопросы, и тем более на вечные, возвышает человека не только как личность но и как сущность. Начинаешь по-тихоньку совершенствоваться, становишься лучше.
Но в нашем мирем это не приносит счастья. По крайней мере мне это принесло мало. Люди не готовы к этому, они этого не хотят. В итоге тот кто осмеливается быть не таким как все просто живет одинокой жизнью.
Да и сам путь нелегок. Люди постоянно сбиваются с пути и их уводит то в религию, то в мистику, и т.п. А допустим кто не сбился и таки нашел для себя ответ на извечные вопросы... Его сами ответы будут мучить. Жизнь станет неинтересной, серой и даже грустной и одинокой (всплывают картины из разряда "всё тлен" )) ). Стоит ли искать ответы? Не знаю. Может и стоит. Я почти уверен что если нас будет много, с ответами, то нам не будет одиноко.


Mesaj util ?   Da   1 puncte

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ... 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250
<< Precedenta      Următoarea >>

Forum Index > Paranormal > Смысл жизни / Sensul Vieții


Navigare rapidă:


Comunitatea digitală din Moldova. Să adunăm și să organizăm conținutul autohton de pe întreg internet pe un singur site web.