2010 Happy Birthday Chisinau !!! :ae

#0 by Xtreeme (SST|Arsenal & Steaua FaN) (0 mesaje) at 2009-10-13 17:59:18 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

Happy Birthday Chisinau !!!

Info Despre Chisinau:

Municipiul Chişinău este centrul administrativ, teritorial, economic, ştiinţific şi cultural al Republicii Moldova, situat la 47°2′N 28°50′V. Este aşezat la o margine a pantei de sud-est a Podişului Central al Moldovei, în zona de silvostepă.[1] De asemenea, este străbătut de râul Bâc (afluent de dreapta al Nistrului), cu afluenţii Durleşti şi Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari oraşe din Europa Centrală şi de Sud.[2] La 1 ianuarie 1984,[3] aici locuiau, pe un teritoriu de 161,2 km², 604 500 persoane, conform recensământului din 1989 – 661 400,[4] iar în 1996 – 662 000 oameni.[5][6] În prezent, Chişinăul găzduieşte 780 100 locuitori (2008).

Chişinăul este legat prin căi ferate şi autostrăzi cu toate municipiile, oraşele şi centrele raionale şi multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia şi alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râşcani şi Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul Municipal).

Condiţii naturale:

Structura geologică

Oraşul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, a cărei bază este formată din plăci de granit şi gnaisuri din epoca arhaică, dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secţiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenului şi neogenului. În secţiunea erozică apar numai argile, nisipuri şi piatră calcaroasă din Cenozoicul superior. De la nord la sud oraşul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul oraşului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe pantele văii râului Bâc se găsesc terase aluviale cu lăţimea de până la 1,3 m. Perturbări tectonice neînsemnate au fost înregistrate în partea de nord-vest a oraşului.

ÎnchideЗакрыть

Bogăţii minerale

Pe teritoriul Chişinăului şi în împrejurimile sale se află numeroase zăcăminte de materiale de construcţie: var, calcar, piatră brută de construcţie, argilă, nisip, pietriş. Sunt exploatate cinci zăcăminte de piatră şi var stins: la Cricova, Mileştii Mici, Chişinău, Făureşti, Goian, Cărămida. Ţigla se produce din materia primă extrasă la carierele din Bubuieci şi Mileştii Mici, iar nisipul, prundişul şi pietrişul se extrag la Cobusca şi Vadul lui Vodă.

De asemeni în aria municipală sunt exploatate resursele de mică, utilizate în producţia semiconductorilor, în industria microelectronică. Mina ce exploatează aceste zăcăminte este operată de SA Mezon.

Rezervele de ape subterane ale Chişinăului permit aprovizionarea parţială a municipiului cu apă potabilă. Din cantitatea totală de apă folosită de chişinăueni, 20 % revine apelor subterane. În straturile acvatice sarmatice sunt şi ape minerale. Acestea sunt utilizate pentru tratarea maladiilor gastro-intestinale.

ÎnchideЗакрыть

Relief

Teritoriul municipiului şi al periferiilor lui este împărţit în două zone: de vest şi de sud, care ţin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor şi de pante de teren alunecător şi, de asemenea, de sectoarele de est şi de nord ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului. O componentă importantă a reliefului chişinăuean o constituie valea Bâcului şi pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bâcului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest şi parţial cea de vest sunt despărţite la centru de valea îngustă a râuleţului Durleşti. Nu departe de str. Grenoble îşi începe cursul un râuleţ ce curge prin vâlceaua de la Mălina Mică. Paralel se află vâlceaua Mălina Mare. În partea de sud a oraşului se găseşte vâlceaua întinsă Munceşti. Partea stângă a oraşului ocupă două terase: prima coboară spre râu, cea de-a doua are o altitudine de 60–90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Râşcani. Partea din stânga a văii Bâcului, pe alocuri pietroasă, este întretăiată de mai multe văi şi vâlcele, orientate mai ales de la nord spre sud.

ÎnchideЗакрыть

Climă

Clima Chişinăului este temperat continentală. Iarna este blândă şi scurtă, iar vara călduroasă şi de lungă durată. Observaţiile meteorologice se fac regulat (din 3 în 3 ore) la Centrul Hidrometeorologic Chişinău. Anual sunt înregistrate 71 zile fără soare, dintre care 40 iarna. Predomină vânturile din direcţiile de nord şi nord-est, iarna acestea pot bate şi din direcţie sud-estică. Viteza medie anuală a vântului oscilează între 2,5 şi 4,5 m/s, cele mai puternice înregistrându-se în lunile februarie–martie, iar cele mai slabe în septembrie–octombrie.

Iarna durează în jur de 78 zile, cu temperaturi instabile: în medie, -2,3 °C. Temperatura minimă absolută a fost de -32°C, în februarie. Primăvara durează cca 70 zile, timp în care temperatura medie o este de 9,3°C. Vara începe la mijlocul lui mai şi se termină în jurul datei de 20 septembrie. Temperatura medie este de 20,5°C, iar cea maximă absolută 39 °C, în iulie şi august. Sfârşitul toamnei este determinat de coborârea temperaturii sub 0°C, ceea ce durează aprox. 2 luni, şi precipitaţii atmosferice de lungă durată. Temperatura medie este toamna aproape 10°C (9,9(6)°C).

Temperatura mai ridicată a aerului în anumite regiuni ale municipiului este cauzată de activitatea întreprinderilor industriale, a transportului, de încălzirea asfaltului cauzată de radiaţia solară, etc. Astfel, temperatura din interiorul oraşului este cu 0,7°C mai ridicată decât cea din exteriorul său.

Umiditatea relativă medie anuală a aerului este de 71%, maxima înregistrându-se în decembrie, iar minima în mai. Cantitatea precipitaţiilor atmosferice nu este echilibrată pe tot parcursul anului: cea mai mare parte (77%) cade în sezonul cald. Iarna precipitaţiile cad atât sub formă de lapoviţă, cât şi de zăpadă, mai rar de ploaie. Precipitaţiile din perioada de vară cad mai ales sub formă de averse. Cantitatea anuală de precipitaţii în oraş este cu 20–40 mm mai mare decât în afara lui: 480 mm.

ÎnchideЗакрыть

Ape curgătoare

Apele curgătoare din Chişinău fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chişinău curge râul Bâc, iar la periferia sa de sud-vest râul Işnovăţ, afluent de dreapta al Bâcului. În zona suburbană a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apă de la Ghidighici şi de la Ialoveni ca locuri de recreere şi agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a oraşului a fost amenajat Lacul Comsomolului (astăzi Valea Morilor). În parcurile din cartierele Râşcani şi Botanica, la Bariera Sculeni au fost construite cascade mici cu lacuri naturale.

ÎnchideЗакрыть

Faună

Pe teritoriul Chişinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de păsări şi 14 specii de reptile şi amfibii. Dintre mamifere se întâlnesc mai des cârtiţele, aricii, şoarecii-de-câmp, liliecii, diferite rozătoare, veveriţele ş.a.. Dintre animalele răpitoare pot fi enumerate nevăstuicile, dihorii, jderii. Îşi fac cuib 53 specii de păsări, altele sunt migratoare, celelalte obişnuiesc să rămână numai în timpul iernii. În ultimii ani a sporit considerabil numărul porumbeilor de pădure, lăstunilor, graurilor, vrăbiilor, iar numărul mare de păsări a dus la formarea coloniilor de grauri şi ciorilor-de-câmp, care, de la începutul anilor '60, iernează an de an la Chişinău. Componenţa reptilelor şi amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt întâlnite şopârlele, şerpii, broaştele, broaştele de râu, broaştele ţestoase, broaştele râioasă. În lacul Valea Morilor (fostul lac al Comsomolului) şi în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de peşti. În rezervoarele de apă din oraş vieţuiesc: băbuşca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roşioara ş.a. Se întâlnesc diferiţi fluturi şi gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plantă, căpuşe, viermi de mătase etc.). în anumiţi ani apar în masă buburuze şi fluturi albi americani.

ÎnchideЗакрыть

Populaţie:

Populaţie

Rezultatul recensământului din 2004 legat de naţionalitatea populaţiei municipiului Chişinău este:

* 76,1% moldoveni (după cetăţenie moldoveni, după naţionalitate români)
* 8,3% ucraineni
* 5,8% ruşi
* 4,4% găgăuzi
* 1,4% bulgari
* 1,6% alţii
* 1,9% nedeclarat (în general familii mixte)

Recensământului din 2004 este foarte controversat, a întimpinat numeroase probleme și se poate considera doar ca un susținător al ideilor guvernării comuniste antiromânești.

ÎnchideЗакрыть

Istorie:

Istorie

Există două ipoteze despre etimologia numelui. Prima, emisă de Iorgu Iordan, presupune că numele oraşului vine din maghiara Kis + Jenö (micul + izvor) pronunţat Chişienă, trăgîndu-se de la ostaşii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumul Tătarilor, care stăpîniseră ţinutul între 1224 şi 1359. [7] Această ipoteză a fost susţinută şi de cercetătorii Ştefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia şi alţii. A doua ipoteză, emisă de cercetătorii sovietici şi adoptată de autoritatea sovietică, presupune că numele oraşului vine din suprapunerea cuvîntului român/moldovenesc Nouă peste cuvîntul tătar Kîşla (iernut): Chişinăul ar fi aşadar o Kîşlă-Nouă.

Prima menţiune a tîrgului datează din anul 1436, iar menţiunile ulterioare descriu un tîrg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Naşterea Fecioarei (Mazarache) şi Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena (Rîşcanu).

în cursul campaniilor Rusiei împotriva Turcilor, armatele generalului Alexandr Suvorov poposesc de mai multe ori în Chişinău şi construiesc o cetate la vadul Bîcului, în dreptul actualei străzi Buna Vestire. Dar dezvoltarea tîrgului ca oraş începe odată cu stăpînirea rusească (1812) care alege Chişinăul, rebotezat Кишинев (Chişîneov), drept capitală a noii gubernii botezate Basarabia, după numele purtat pînă atunci de ţinutul moldovenesc anexat de Turci între 1484 şi 1538 şi denumit de dînşii Bucak (Bugeac).

În 1834 începe construirea oraşului rusesc, cu străzile care se întretaie în unghiuri drepte, deasupra tîrgului moldovenesc de pe malul Bîcului. Unul din principalii arhitecţi ai noului oraş este A. Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din secolul XIX, Basarabia este menită să producă îndeosebi cereale, exportate prin calea ferată (terminată în 1871) spre portul Odesa. Numeroşi Ruşi, Ucraineni, Evrei, Germani şi Evrei se stabilesc atunci în gubernie, cu precădere la oraşe. Moldovenii spre 1898 nu reprezentau decat 14% din populatia orasului.

În 1918, după ce Sfatul Ţării votează unirea cu România, numirile străzilor sunt schimbate: astfel Ţarski Prospekt devine Bd. Alexandru cel Bun (azi Ştefan cel Mare) iar Uliţa Suvorova devine Ştefan cel Mare (azi Dimitrie Cantemir). Vor fi schimbate din nou de regimul sovietic (Alexandru cel Bun devenind Stalin), care, sub conducerea arhitectului Sciusev, reclădeşte oraşul, acum capitală unională, în stilul blockhaus specific comunismului (vizibil, bunăoară, în palatul guvernulu sau la Ciocana), dar construind şi monumente de stil mai tradiţional rusesc, ca de pildă Gara.

Sub regimul sovietic, Chişinăul ajunge la 700.000 de locuitori (în majoritate sosiţi din alte republici unionale) şi devine un important centru administrativ şi industrial.

ÎnchideЗакрыть

Diviziuni administrative:

Diviziuni administrative

Municipii

1. Chişinău

Oraşe

1. Codru
2. Cricova
3. Durleşti
4. Sîngera
1. Dobrogea
2. Revaca
5. Vadul lui Vodă
6. Vatra

Comune şi sate

1. Băcioi
1. Brăila
2. Frumuşica
3. Străisteni
2. Condriţa
3. Ghidighici
4. Truşeni
1. Dumbrava
5. Bubuieci
1. Bîc
2. Humuleşti
6. Budeşti
1. Văduleni
7. Coloniţa
8. Cruzeşti
1. Ceroborta
9. Tohatin
1. Buneţi
2. Cheltuitori
10. Ciorescu
1. Făureşti
2. Goian
11. Grătieşti
1. Hulboaca
12. Stăuceni
1. Goianul Nou

ÎnchideЗакрыть

Transport:

Transport public

Transportul public urban este asigurat de două companii de stat, aflate în subordinea Primăriei municipiului Chişinău, şi mai multe firme private. Companiile de stat sunt organizate în regii autonome de transport, una având în gestiune transportul electric al oraşului - RTEC şi cealaltă transportul cu autobuze . Companiile private au în gestiunea lor rutele de microbuze, numite generic, în Chişinău, rutiere.

ÎnchideЗакрыть

Cultură:

Festivaluri

Chişinăul găzduieşte anual festivalul de operă şi balet „Invită Maria Bieşu”. Prima ediţie a fost organizată în 1990 sub auspiciile cântereţei de opere moldovene Maria Bieşu. În fiecare an cei mai buni cântăreţi de operă şi solişti de balet din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia, Franţa, Austria, SUA şi alte ţări vin la Chişinău pentru a lua parte la acest festival.

Din 2001 la Chişinău se desfăşoară festivalul international de film documentar „Cronograf”. În cadrul festivalului se proiectează şi premiază filme documentare realizate de regizori din diverse părţi ale lumii. Festivalul este unicul festival de film documentar din Moldova, organizat de OWH Studio şi ssustinut de canalul „TV5 Monde”, Alianţa Franceza, Uniunea Cineaştilor. Statul nu ofera nici un fel de suport, desi la fiecare editie sunt prezenti unii idili cu discursuri pompoase si declaratii de drag.

Totodată, începând cu anul 2000, „TV 5 monde” şi ambasada Canadei organizează „Festivalul Filmului Francez”, în cadrul zilelor culturii franceze în Moldova.

În fiecare an, în septembrie, are loc festivalul „Ethno-Jazz”, la care participă trupe de jazz din Moldova, Rusia, Israel, Polonia, Germania, India ş.a.

ÎnchideЗакрыть

Presă

La ora actuală, la Chişinău apar următoarele publicaţii:

În limba română

* „Capitala”
* „Jurnal de Chişinău”
* „Timpul de dimineaţă” (cotidian)
* „Flux” (cotidian)
* "Literatură şi Artă"
* „Democraţia”
* „Moldova Suverană” (cotidian)
* „Ziarul de Gardă”
* „Eco”
* „Săptămîna”
* „Sport Plus”
* "Puls"
* "Stare de urgenţă" (revistă bilunară de literatură, artă şi atitudine)
* [htpp://www.Contrafort.md]- (lunar de cultura si atitudine)

În limba rusă

* Iscra Искра
* Chişiniovschie novosti Кишинёвские новости
* Chişiniovschii obozrevateli Кишинёвский обозреватель
* Commersant PLUS Коммерсант PLUS (cotidian)
* Comsomoliscaia pravda v Moldove Комсомольская правда в Молдове (cotidian)
* Macler Маклер
* Moldavschie vedomosti Молдавские ведомости
* Nezavisimaia Moldova Независимая Молдова (cotidian)
* Economicescoie Obozrenie Экономическое обозрение

ÎnchideЗакрыть

Locuri în Chişinău:

Locuri în Chişinău

* Porţile Chişinăului
* Catedrala Naşterii Domnului, construită în 1836
* Muzeul Naţional de Arheologie şi Etnografie din Chişinău
* Statuia "Lupa Capitolina". Donată în anul 1921 de către statul italian, cu ocazia Unirii Basarabiei şi Bucovinei cu Ţările Româneşti. Statuia a fost distrusă în 1940 de trupele de ocupaţie sovietice, iar în 1991 înlocuită cu o copie dăruită de statul român. Ea este instalată în curtea „Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei”.
* Statuia lui Grigore Kotovski din Chişinău

ÎnchideЗакрыть

Personalităţi născute în Chişinău:

Personalităţi născute în Chişinău

* Alecu Russo, scriitor si folclorist, cel care a descoperit balada Mioriţa
* Alexei Şciusev, arhitect
* Lewis Milestone (Lev Milştein), regizor, laureat al Premiului Oscar
* Lia Manoliu, sportiva, campioană olimpică
* Doina Aldea Teodorovici, cântăreaţă
* Nicolae Donici, astronom
* Vladimir Albitzky, astronom
* Alexandru Naum Frumkin, fizician-chimist
* Dimitrie Mangeron, matematician şi mecanic
* Tatiana Nicolescu, critic şi istoric al literaturii, traducător
* Paul Gore, istoric şi heraldist
* Alexandru Kociubinski, filolog şi istoric
* Lev Pisarjevskii, chimist şi fizician-chimist
* Ion C. Suruceanu, arheolog
* Victor Nadolschi, astronom
* Naum Krupnik, matematician
* Dan Mândrilă, saxofonist, conducător de formaţie şi compozitor
* Vitalie Cliuc, scriitor
* Alexei Rudeanu, prozator
* Petre Luscalov, scriitor

ÎnchideЗакрыть

Personalităţi care au locuit în Chişinău:

Personalităţi care au locuit în Chişinău

* Carol Schmidt, primar al Chişinăului
* Alexandru Bernardazzi, arhitect
* Bogdan Petriceicu Hasdeu, scriitor, filolog, istoric şi enciclopedist
* Constantin Negruzzi, scriitor
* Alexandru Hâjdeu, scriitor
* Grigore Vieru, poet
* Alexei Mateevici, poet
* Ion Aldea Teodorovici, cântăreţ şi compozitor
* Constantin Stere, scriitor, jurist şi om politic
* Alexandru Donici, fabulist
* Aleksandr Puşkin, scriitor rus
* Lev Tolstoi, scriitor rus
* Alexandru Ipsilanti Eteristul, conducătorul Eteriei greceşti
* Karagheorghe Petrovic, erou sârb, conducătorul primei răscoale anti-otomane sârbeşti, fondatorul dinastiei Karagheorghevic
* Gala Galaction, scriitor şi teolog, traducător al Bibliei în limba română
* Natalia Obrenovic (născută Keşcu), regina Serbiei
* Leonid Brejnev, Secretar General al PCUS

ÎnchideЗакрыть

Oraşe înfrăţite:

Oraşe înfrăţite

* Turcia Ankara, Turcia din 12 februarie 2004
* România Bucureşti, România din 4 noiembrie 1999
* Polonia Cracovia, Polonia
* Armenia Erevan, Armenia din 24 martie 2000
* Statele Unite Greensboro, North Carolina, Statele Unite
* Franţa Grenoble, Franţa din ianuarie 1977
* România Iaşi, România din 24 ianuarie 2008
* Ucraina Kiev, Ucraina din 21 decembrie 1999
* Germania Mannheim, Germania din 2 noiembrie 1989
* Ucraina Odesa, Ucraina din 23 decembrie 1994
* Grecia Patras, Grecia
* Italia Reggio nell'Emilia, Italia din 20 aprilie 1989
* Statele Unite Sacramento, Statele Unite din 29 iunie 1990
* Israel Tel Aviv, Israel din 17 iulie 2000

ÎnchideЗакрыть

Galerie de imagini:

Galerie de imagini

ÎnchideЗакрыть

Mesaj util ? Da 0 puncte

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
<< Precedenta Următoarea >>

#1 by Entertainments

(Power User) (0 mesaje) at 2009-10-13 18:01:43 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

Уиииииииии.... :hbd:

Mesaj util ? Da 0 puncte

#2 by RockGirl483 (Power User) (0 mesaje) at 2009-10-13 18:03:15 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

Ura ura ura :ae:

Raise your hands for Chisinau :mml:

Mesaj util ? Da 0 puncte

#3 by Man©hesterU ( Şap şei ganit că teo luat skoraia ) (0 mesaje) at 2009-10-13 18:05:50 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

Mesaj util ? Da 0 puncte

#4 by prepeleak

(Schnitzel) (0 mesaje) at 2009-10-13 18:07:10 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

#0 Xtreeme, poate cam devreme pu așa topic ? :-|

Mesaj util ? Da 0 puncte

#5 by Xtreeme (SST|Arsenal & Steaua FaN) (0 mesaje) at 2009-10-13 18:07:48 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

#4 prepeleak, "... poate cam devreme pu așa topic ? :-|

..." - Noi sarbatorim ca moldovenii ... cu o zi inainte zi cu o zi dupa :ae:

Mesaj util ? Da 0 puncte

#6 by Cotyname (Cotyname cu limba zveltă) (0 mesaje) at 2009-10-13 18:08:33 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

kîtă informaţie nouă :girlimpossible:

Mesaj util ? Da 0 puncte

#7 by Xtreeme (SST|Arsenal & Steaua FaN) (0 mesaje) at 2009-10-13 18:10:16 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

#6 Cotyname, "... kîtă informaţie nouă :girlimpossible:

..." - Sa Stie ToTi Ce Frumoasa Capitala avem , HB Chisinau :hb3:

Mesaj util ? Da 0 puncte

#8 by Tudorz (失败是成功之母) (0 mesaje) at 2009-10-13 18:10:19 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

#6 Cotyname, mai bine dădea linkul de pe wikipedia..

ps. cam devreme.

Mesaj util ? Da 0 puncte

#9 by Cotyname (Cotyname cu limba zveltă) (0 mesaje) at 2009-10-13 18:11:26 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

Acest mesaj nu respecta eticheta de comunicare și a fost ascuns. Click dacă oricum dorești să-l vezi.

#10 by AnVeRsTeR (N5 Blood ♛) (0 mesaje) at 2009-10-13 18:19:51 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

Mesaj util ? Da 0 puncte

#11 by prepeleak

(Schnitzel) (0 mesaje) at 2009-10-13 18:49:42 (797 săptămâni în urmă) - [Link]

#5 Xtreeme, "... Noi sarbatorim ca moldovenii ... cu o zi inainte zi cu o zi dupa ..." - în traducere "înca u motiv pu moldoveni să-și mai bea oleaq creierul". :lol: