La început, scopul jocurilor Pokémon era să îi prinzi pe toţi (Gotta catch'em all!). De la un timp, Nintendo a hotărât să renunţe la această replică, ce intrase în minţile tuturor copiilor, scopul principal rămânând învingerea liderilor de sală şi câştigarea ligii. Pentru fiecare generaţie, Nintendo producea câte două jocuri identice, diferenţa constând în imaginea de pe copertă şi introducerea de la începutul jocului. Exista un anumit număr de Pokémon-i, ce nu se găsea decât într-una dintre cele două versiuni. Astfel, pentru ai putea prinde pe toţi aveai nevoie de un un cablu de reţea (Game Link Cable). Cu ajutorul acestui cablu puteai face schimb de Pokémon-i cu un alt jucător şi să te lupţi cu acesta, folosindu-te de propriii tăi monstruleţi. Există şi Pokémon-i ce nu se pot evolua decât prin schimb (Haunter, Machoke, Graveler, Kadabra etc.). Seria de jocuri video Pokémon este cunoscută pentru faptul că a utilizat cel mai mult acest Game Link Cable. În ultimii ani, jocurile de pe Game Boy Advance au inclus un accesoriu, cunoscut ca Wireless Adaptor. Acesta permitea jucătorilor să facă schimb de la o anumită distanţă, fără a se mai complica cu un cablu. A patra generaţie, care şi-a făcut debutul în 2007, a introdus sistemul Wi-Fi Connections. Sistemul acesta este un fel de Internet şi permite jucătorilor, pe lângă schimburi şi lupte, posibilitatea de a face toate acestea la nivel mondial şi de a comunica între ei. Acest sistem este unul dintre cele mai inovatoare lucruri pe care le-a avut de oferit Nintendo în ultimii ani.