• Pentru a posta curiozităţi, statistici şi informaţii inedite despre diverse lucruri.

• Pentru a ne lărgi universul cunoştinţelor.

• Pentru a fi la curent cu ce ne înconjoară.
  ÎnchideЗакрыть

Nu este pentru nimeni o surpriza ca, si in domeniul drumurilor, al strazilor, soselelor, bulevardelor, aleilor si autostrazilor, exista recorduri. Sunt milioane in toata lumea si, ca atare, intre ele, unele trebuie sa se distinga. Acest lucru este firesc si totusi, trasaturile care dau caracterul unic al acestor constructii imbraca, de cele mai multe ori, forme neasteptate. Iata-le pe primele zece.

Cea mai scurta strada din lume - Ebenezer Place, Scotia


Ebenezer Place, din Wick, Caithness, Scotia, este acreditata ca fiind cea mai scurta strada din lume, detinand un loc in Cartea Guinness a Recordurilor, pentru o lungime de 2,06 metri. Aceasta strada gazduieste o singura adresa: usa de intrare a localului No.1 Bistro, care este o parte a Hotelului Mackays, construit in 1883. Proprietarul cladirii, hotel la acea vreme, a fost sfatuit sa imprime un nume pe cea mai scurta latura a hotelului. Ulterior, bucata de drum din dreptul acestei inscriptii a fost oficial declarata strada in anul 1887. Pana in anul 2006, fosta detinatoare a recordului pentru cea mai scurta strada din lume a fost strada Elgin, din Bacup, Lancashire, Marea Britanie, lunga de 5,2 metri.



Cea mai ingusta strada din lume - Spreuerhofstraße, Germania

Spreuerhofstraße este cea mai ingusta strada din lume, amplasata in orasul Reutlingen, din regiunea Baden Württemberg, Germania. Latimea acestei strazi variaza de la 31 de centimetri, in cel mai ingust punct al sau, pana la maximum 50 de centimetri, in cel mai lat. Aleea a fost construita in 1727, in timpul eforturilor de reconstruire, dupa ce zona a fost complet distrusa calamitata de incendiul urias care cuprinsese intreg orasul cu un an in urma, in 1726. Spreuerhofstraße este oficial listata in arhivele Biroului de Inregistrare a Teritoriului sub denumirea de Strada Oraseneasca Numarul 77.



Cea mai inclinata strada din lume - Strada Baldwin, Noua Zeelanda


Aflata intr-o zona suburbana linistita a orasului Dunedin, din sudul Noii Zeelande, strada Baldwin detine reputatia de a fi cea mai abrupta strada din lume. Este amplasata in suburbia numita North East Valley, la 3,5 kilometri de centrul orasului Dunedin. Scurta si dreapta, lunga de aproximativ 350 de metri, strada Baldwin porneste dinspre Linsday Creek, in sus, spre Signal Hill. Portiunile mai joase ale strazii prezinta o inclinare moderata, avand suprafata asfaltata, insa portiunile inalte ale acestei alei sunt cu mult mai abrupte si acoperite cu beton, pentru a se asigura o intretinere mai facila - smoala si asfaltul s-ar putea scurge la vale intr-o zi mai fierbinte - dar si pentru siguranta in trafic pe timp de iarna. In punctul sau de maxima inclinare, strada Baldwin ajunge la aproximativ 1:2,86, adica 19 grade sau 35%. Altfel spus, pentru fiecare 2,86 metri avansati orizontal, drumul se ridica cu un metru. Acest caracter abrupt al strazii nu a fost intentionat. La fel ca in multe alte parti din Dunedin si, in general, din Noua Zeelanda, strazile de aici au fost turnate intr-un tipar de retea, fara a lua in considerare terenul, indeosebi de catre drumari din Londra.



Cel mai sinuos drum din lume - Lombard Street, San Francisco

Strada Lombard este considerata, de catre multi, cel mai intortocheat drum din lume, din cauza unei portiuni extrem de sinuoase ce se afla pe Dealul Rus, intre strazile Hyde si Leavenworth. Bucata de drum masoara numai 400 de metri in lungime, intre aceste doua puncte, iar limita de viteza impusa este de numai 8 km/h, strada avand sens unic, in aval. Pe fiecare dintre lateralele strazii se afla cele mai scumpe case si vile din San Francisco, dispuse si ele cam dupa tiparul strazii. Drumul a fost construit, initial, deoarece vehiculele nu se puteau adapta gradului de inclinare de 27%; s-a considerat ca un numar repetat de curbe de tipul "agrafa de par" ar face atat urcarea, cat si coborarea, mai usoare.

(Nota: Conform altor opinii, campioana este o alta strada din acelasi oras. Majoritatea celor nefamiliarizati cu San Francisco considera ca Strada Lombard este cea mai curbata, dar de fapt nu este asa. Aceasta este doar mai cunoscuta, mai frumoasa si mai bine pozitionata decat adevarata detinatoare a recordului - strada Vermont. Situata intre Strazile 20 si 22 din distructual Portrero Hill, din San Francisco, Vermont ar merita, de fapt, titlul de cea mai intortocheata strada.

Cea mai complicata transbordare rutiera din lume - Intersectia Judge Harry Pregerson, Los Angeles


Punctul de transbordare rutiera Judge Harry Pregerson este situat in Los Angeles, California, si reprezinta una dintre cele mai complexe intersectii supraetajate din SUA si din lume. Permite intrari si iesiri dinspre si inspre toate directiile dispunand de "straturi" de drumuri si poduri care alcatuiesc o retea foarte complicata, desi au ca menire fluidizarea traficului intre si de-a lungul autostrazilor interstatale I-105 si I-110. Aceasta "impletitura" de drumuri a fost deschisa in anul 1993, fiind o transbordare rutiera de nivel 4, care dispune si de un tronson cu accesul restrictionat, care poate fi folosit doar de vehiculele cu gabarit si anvergura depasite.



Cea mai lunga autostrada nationala - Autrostrada 1, Australia



Autostrada 1 a Australiei reprezinta o retea de drumuri care circumnavigheaza continentul australian, unind toate capitalele statale din teritoriul inconjurat de ape oceanice. Cu o lungime totala de 14.500 kilometri, A1 din Autostralia este cea mai lunga autostrada nationala din lume, urmata de Autostrada Trans-Siberiana, lunga de 11.000 kilometri, si de Autostrada Trans-Canadiana, cu o lungime totala de 8.030 km. Zilnic, peste un milion de oameni calatoresc pe cate o portiune sau alta a Autostrazii 1 australiene. Fiind vorba despre o suprafata atat de vasta si incomparabila, conditiile de drum variaza mult de-a lungul acestei autostrazi, de la sosele cu multiple benzi in zonele urbane si rurale foarte populate, pana la drumuri cu o singura banda pe sens in regiunile slab populate. Unele portiuni din autostrada sunt foarte izolate, cum ar fi regiunea de autostrada Eyre, care traverseaza Campia Nullarbor, si Marea Autostrada Nordica, ce se apropie de linia de coasta nord-vestica.

Cel mai mare sens giratoriu al lumii - Putrajaya, Malaezia


Nu multi oameni isi dau seama de acest lucru atunci cand sofeaza in jurul Putrajayei, mai ales atunci cand trec pe langa biroul Primului Ministru. Totusi, daca isi limpezeste mintea si este complet concentrat la drum, fiecare sofer ar trebui sa observe ca se afla, de fapt, in interiorul unui sens giratoriu enorm - cel mai mare din lume. Principalul motiv pentru care oamenii nu constientizeaza acest lucru il constituie dimensiunea uriasa a "rondului", cu o circumferinta de aproximativ 3,4 kilometri. Drumul oval care inconjoara "rondul" (acesta e, de fapt, o colina, pe care se gasesc mai multe cladiri) se numeste Persiaran Sultan Salahuddin Abdul Aziz Shah.



Cea mai larga strada din lume - 9 de Julio - Buenos Aires, Argentina


9 iulie 1816 - ziua de nastere a Argentinei. In aceasta zi capitala, Argentina si-a cucerit independenta si, pentru a pastra amintirea marelui eveniment, cetatenii argentinieni liberi au botezat bulevardul principal din centrul capitalei Buenos Aires 9 de Julio, adica 9 Iulie. Dar nu este vorba despre un bulevard oarecare si trebuie sa-l vezi ca sa-ti crezi ochilor. Avand o latime de noua benzi de mers, cu gradini amenajate intre sensurile de mers, 9 Iulie este cel mai larg bulevard din lume. Cei iuti la pas si cu picioare lungi se vor putea considera norocosi daca vor reusi sa ajunga de pe o parte pe cealalta a strazii la o singura culoare verde a semaforului pentru pietoni, in intersectii. In general, o traversare necesita mai multe minute si mai multe "inverziri" ale luminii semaforului. Oricum, "halta" de la jumatatea traseului ofera o perspectiva unica asupra grandorii bulevardului, dar si a intregului oras. Drumul urban merge pana departe in ambele directii, unind sectiunile importante ale maretei metropole. Unele dintre monumentele emblematice ale orasului Buenos Aires pot fi admirate de-a lungul bulevardului 9 iulie; intre ele, cel mai notabil, Obeliscul.

Cea mai lunga strada din lume - Yonge, Ontario, Canada


Aceasta distinctie apartine Strazii Yonge, o artera majora, care uneste Lacul Ontario si Lacul Simcoe, ambele aflate in provincia canadiana Ontario. Strada Yongese intinde pe distanta uluitoare de 1.896 kilometri - mai mare decat distanta dintre Bucuresti si Paris. Strada porneste de pe malul din Toronto al lacului Ontario si se avanta spre nord-vest, de-a lungul Autostrazii 11, inspre Raul Rainy, din Ontario, la granita cu statul american Minnesota.
Exista si surse - chiar Cartea Recordurilor Guinnes este una - care nu mai aseaza Yonge in postura celei mai lungi strazi din lume, inlocuind-o cu Autostrada Pan-Americana, careia ii acorda titlul de cel mai lung "drum rutier".


Cel mai ametitor sens giratoriu din lume - Rondul Magic, Swindon, Marea Britanie



Sensul giratoriu Magic din Swindon, Anglia, nu este de factura recenta, ci a fost construit in 1972. Rondul consta dintr-un ansamblu de cinci mini-sensuri giratorii dispuse circular, iar numele sau provine de la un popular serial de televiziune pentru copii, denumit Rondul Magic. Locul a fost votat drept cea mai inspaimantatoare intersectie britanica.


[source]

Acest articol este o recunoasterea postuma a unui director artistic din Noua Zeelanda, care 30 de ani a lucrat in publicitate si care a murit de cancer acum cateva luni.

Linds Redding lucrat ca director de arta in filialele BBDO si Saatchi & Saatchi, din Noua Zeelanda. In octombrie 2012, la varsta de 52 de ani, a murit de cancer inoperabil la esofag. Mostenirea lui care a lasat-o lumii, in afara de proiectele de publicitate, este eseul «Mica lectie pentru viitor» scrisa pe blogul personal la scurt timp inainte de a pleca din aceasta lume. In acest eseu vorbea despre afacerile publicitare, despre oamenii care devin dependeti de munca si se gasesc oriunde, indiferent de domeniu. Poate pe cineva acest strigat al sufletului il va face sa gandeasca si sa reconsidere unele idei asupra vietii, pana nu e prea tarziu.

Cu multi ani in urma, cand am inceput sa lucrez in domeniul publicitar, am avut o astfel de metoda numita «Noapte verificarilor». Pe parcursul zilei, eu si partenerul meu Lawrence, scriam pe coli A2 fiecare idee care ne venea in minte pentu diferite proiecte de lucru. Titluri, jocuri de cuvinte stupide, simple schite cu markerul. Acesta experienta a fost ca o benefica pentru creier, chiar daca pare prostesc. Toate ideile care sareau din capul nostru sau zburau din gurile noastre au fost imediat aplicate pe hartie. La sfarsitul zilei, ideile cele mai absurde si stupide au fost filtrate si acest teanc de hartie mototolita a fost aruncat la cosul de reciclare a hartiei in coltul camerei noastre.

Semnul unei zile productive era un munte de hartie, pahare de plastic de la cafea, scrumiere pline ce acumulau o gramada de concepte scrise pe hartii. Aceste concepte le puneam cu grija pe peretele biroului nostru, inainte de a merge la bar, pentru a bea o halba de bere.

In ziua urmatoare, fara sa acordam atentia mahmurelei, exact la 10:00 veneam la locul de munca si cu viziunea proaspata evaluam rezultatele muncii noastre de ieri. De obicei, selectam o treime din idei. Este uimitor ca ideile de ieri care pareau la un moment dat amuzante sau cu adevarat remarcabile, se sting din viata la lumina rece a diminetii.

Dar aici e chestia.

Metoda «Verificari de noapte» functioneaza numai daca va puteti permite acea noapte. Cu trecerea timpului, au venit anii `90, care au transformat industria de publicitate si nu numai. Au aparut noi instrumente, posibilitati infinite si termenele de predare presare. Odata cu aparitia tehnologiei digitale, munca noastra a avansat foarte mult. A aparut o idee? O realizam si o prezentam timp de cateva ore! La inceput a fost un lux. Am putea face atat de multe si atat de repede!

Managerii au calculat repede ca acum, pentru acelasi timp, putem lucra de trei ori mai mult pentru a castiga mai multi bani.

Foarte curand, «verificarile de noapte» s-au transformat intr-o «verificare de pranz». Dupa, nu intelegand cum, am trecut la «mancare instantanee» la birou si am inceput sa plecam, pe rand, acasa pentru a saruta copii inainte de culcare. Odata ce aveam ideile lipite pe perete, se gasea cate un sef imbracat in costum ieftin si dezlipind foile de pe perete, disparea in largul filialei. Acum nu mai avem ocazia sa stam cu picioarele intinse pe birou sa privim ideile lipite pe pereti si sa selectam graul de pleava.

Am inceput sa ne bazam pe experienta si pe simtul intuitiv. In cele mai multe cazuri, aceasta functiona.

Standardele au disparut. Am devenit mai conservatori, reticenti in privinta riscurilor creative. Ne bazam pe tehnicile incercate si testate. Cercetarile au aratat ca ceea ce este deja cunoscut si verificat, da rezultate mult mai bune decat ceva nou. Iar cercetarile au devenit o religie noua.

Pentru a fi cu adevarat creativ trebuie sa fii lipsit de orice timiditate. Sa opresti cenzorul interior. Sa nu-ti pese de ceea ce cred altii. Iata de ce copiii au succes in creativitatea lor, iar cei cu masini, credite, precum si cei cu genti de la Louis Vuilton nu.

Trebuie sa fii curajos ca sa gandeasti cu voce tare. Si cel mai bine e sa faci asta intr-un loc sigur si protejat. Candva departamentele de creatie si studiourile de design au fost un astfel de loc. Acolo puteai varsa ideile creative, fara sa-ti fie frica sa fii luat peste picior sau condamnat. Doar asa poti crea cu adevarat, altfel, pur si simplu, te vei inchide ca o molusca in carapacea sa. Acest lucru este asemeni actului sexual, atunci cand mama asculta dupa usa. Nu va iesi nimic.

Apoi, unui tip «intelept» i-a venit ideea sa organizeze concurenta. Creativitatea a devenit un concurs. Castigatorul primeste loc de munca.

Acum aceasta concurenta ii afecteaza pe toti. Tehnologiile se dezvolta cu viteza electronului, iar sarmanii nostri neuroni sunt suprasolicitati, incearcand sa tina pasul. Deciziile sunt luate intr-o fractiune de secunda. Ai vazut, ti-a placut, ai comunicat, ai facut o descriere superficiala si ai postat pe Twitter. Nu e timp sa astepti sau sa stai la indoiala. Prinde momentul! Important e sa reusesti! Vei regreta mai tarziu.

O saptamna de concediu- e bine. O luna- e un lux inadmisibil. Acum «savurez» inlaturarea nevoita de realitatea trecutului meu. Si acestea au fost cele mai bune sase luni din viata mea. Dupa ce te-ai deprins o viata intreaga sa fii ca pe ace, intotdeauna sa fii grabit, sa nu zambesti… Uneori trebuie sa te uiti la viata ta dintr-un alt punct. Iti garantez ca te trezesti instant.

Se pare ca viata mea deja nu-mi mai place, cum am crezut pana acum. Inteleg asta, ma intalnesc din cand in cand cu fostii mei colegi. Ei se arunca pe mine si cu entuziasm vorbesc despre ultimele lor proiecte. Incerc sa-i ascult cu respect, ei vorbesc despre cine doarme mai putin si care de multe ori mananca fast-food. «Nu m-am vazut cu sotia mea din ianuarie», «Nu-mi simt picioarele», «Iar eu demult sunt bolnav, dar trebuie sa terminam proiectul, deoarece clientul pleca in vacanta» – spun ei. Iar ce eu gandesc? Astia au innebunit. Ei sunt atat de indepartati de realitate si nu e chiar amuzant. Am fost intr-o stare de soc. Mi se parea ca e o inselaciune, o farsa profesionala. Ideea pe care o laudam si o apreciem cel mai mult, s-a transformat intr-un breloc, intr-o jucarie din plastic pentru publicitate si comert. Mai mult decat atat, acum trebuie sa le listam in conformitate cu cota si programul de productie.

Seful iti spune ca «Dimineata, trebuie sa-i aratam clientului sase concepte, dupa care el se duce in vacanta. El plateste doar pentru un singur concept, deci sa nu va chinuti mult timp. Desenati acolo ceva. Culoarea lui preferata e verdele. Ei bine, pa baieti si spor la treaba! Merg in club. Ne vedem maine dimineata!»

Ati incercat vreodata sa dati nastere unei idei sub amenintare cu arma? Acesta este o realitate zilnica a creativistilor. Si cand totusi ai trecut prin faza: «Imi pare rau, clientul nu a putut sa vina la intalnire. I-am trimis poze cu cele realizate. I-a placut varianta cu verde. Toate ii plac in afara de fundal, cuvinte, imagini si idei. Si mai e ceva, puteti face logo-ul mai mare? Sper ca ieri n-ai muncit pana tarziu? Bine ca exista calculatoare! Pa! Merg sa iau pranzul.»

Am vazut o multime de oameni creativi. Alcool, droguri ocazionale, anxietate, stres, casatoriile destramate, chiar si cateva serii de suicid. Ei nu sunt pregatiti mental si emotional pentru un astfel de mediu ostil si toxic. Totusi randul tinerilor, curios, dornici sa lucreze pentru agentii de publicitate pe bani putini, nu scade. Numai ca entuziasmul lor nu va dura mult timp.

Totusi, cum am ramas in publicitate timp de 30 de ani? Am mers pe muchie de cutit. Ascundeam de toti sentimente de nesiguranta si frica. Fugeam, fugeam atat de repede incat nimeni nu ma putea ajunge. De asemenea m-am convins ca nu pot face nimic altceva in viata. Pur si simplu nu pot. Publicitatea este chemarea mea, stiam ca am fost incredibil de norocos si ca munca facuta era aproape intotdeauna platita.

Nenumarate nopti, weekend-uri, vacante, zile de nastere, concerte scolare si aniversari – toate au fost sacrificate, dupa cum se parea, altor lucruri mult mai valoroase, care se vor rascumpara neaparat, candva, mai tarziu…

A fost o farsa. Acum am inteles. Toate astea nu erau atat de importante. Pur si simplu ne incadram in program. Pur si simplu doar promovam produsul. «Doar alimentam fiara» asa cum numesc eu acum toate astea.

S-a meritat?

Sigur ca nu. A fost o simpla industrie, nu un scop maret. Nu am primit nici un premiu intai. Doar certificate inramate si mici statuiete. Munti de ambalaje de antidepresive, sticle goale, smocuri de par alb si o tumoare de o marime incerta.

S-ar parea ca-mi plang de mila. Nu este asa. A fost distractiv. Am reusit in afacerea mea. Am intalnit o multime de oameni talentati si inteligenti, am invatat sa lucrez toata noaptea, in fiecare zi, provocand mancarimea creatiei, ca sa castig suficienti bani pentru a sustine familia cu care ma intalneam foarte rar.

Dar eu nu am facut nimic cu adevarat important. Mi-am ridicat popularitatea catorva produse, am imbunatatit starea economica a catorva companii si am facut o serie de oameni bogati mai bogati. Atunci credeam ca a fost o idee grozava, dar acum realizez ca nu. Imi pare rau.

Mai e ceva. Daca cititi aceste randuri, stand intr-un studiou intunecat, agonizand– trimiteti-le pe toate dracului. Du-te acasa, saruta-ti sotia si imbratiseaza-ti copiii.