ARTICOLE PENTRU DISCUŢII:

Articolul 1

La data de 24 ianuarie 2007, s-au împlinit 148 de ani de la Unirea Principatelor Române - Ţara Românească cu Moldova !!!

În urma cu 148 de ani, la 24 ianuarie 1859, unioniştii l-au ales, prin adunările elective - de la Iaşi (5 ianuarie) şi de la Bucureşti (24 ianuarie) - pe Alexandru Ioan Cuza, ca domn al celor două Principate (Ţara Românească şi Moldova).

În urma votului, confirmat de către cele două Adunări elective, domnul Principatelor Unite a depus jurământul de credinţă, hotărât “să păzească cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, şi să fie credincios Constituţiei, în textul şi spiritul ei, să privegheze la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române”.
Unirea Principatelor a sudat sufleteşte şi pe românii aflaţi sub dominaţia celorlalte două puternice imperii ale epocii, habsburgic şi ţarist, întărindu-le credinţa că, pentru ei, pentru toţi cei de aceeaşi limbă, de acelaşi sânge "soarele răsare-n Bucureşti".


Articolul 2

COMPONENŢA NAŢIONALĂ, STRUCTURA LINGVISTICĂ, CETĂŢENIA

Componenţa naţională a populaţiei Republicii Moldova înregistrată la recensămîntul din 2004 relevă faptul că moldovenii, populaţia majoritară, constituie 75,8% din totalul populaţiei, marcînd o creştere cu 5,9% faţă de 1989. Alături de moldoveni, în ţara noastră convieţuiesc ucraineni, reprezentînd 8,4%, ruşi cu o pondere de 5,9%, găgăuzi - 4,4%, români – 2,2%, bulgari -1,9% şi alte naţionalităţi, cu o pondere de 1,0% din numărul total al populaţiei ţării. Pentru 0,4% din locuitori naţionalitatea nu a fost înregistrată.
Structura populaţiei după naţionalităţi reflectă modificările care au avut loc în societatea noastră în ultimii 15 ani, impunîndu-se a fi menţionată intensitatea emigrării populaţiei, fapt ce a influenţat descreşterea ponderii populaţiei de origine ucraineană cu 2,9% şi celei ruse cu 3,9%. Potrivit datelor ambelor recensăminte, locuitorii de naţionalitate ucraineană şi rusă se plasează pe al doilea şi al treilea loc în numărul total al populaţiei ţării.
Este necesar de menţionat, că moldovenii, găgăuzii, bulgarii locuiesc preponderent la sate, iar ruşii, românii şi ucrainenii în oraşe.
La recensămîntul din 2004, 78,8% din populaţia ţării a declarat ca limbă maternă (prima limbă care a însuşit-o în frageda copilărie) limba naţionalităţii sale, iar 20,8% a indicat o altă limbă, care nu coincide cu naţionalitatea sa. Din rîndul moldovenilor, 78,4% au declarat ca limbă maternă, limba moldovenească, 18,8% limba română, 2,5% limba rusă şi 0,3% au declarat alte limbi materne. Ucrainenii, care au declarat ca limbă maternă limba ucraineană, reprezintă 64,1% din total, iar 31,8% au declarat ca limbă maternă limba rusă. Din rîndul populaţiei de etnie rusă, 97,2% au declarat ca limbă maternă limba rusă. Găgăuzii, la fel ca şi ruşii, majoritatea au declarat ca limbă maternă, limba propriei etnii – 92,3% din total, iar 5,8% limba rusă. Bulgarii cu limba maternă bulgară, reprezintă 81% din total şi 13,9% au declarat-o maternă pe cea rusă.
Alăturat cu informaţia vizînd limba maternă, în cadrul recensămîntului din 2004 a fost obţinută şi informaţia despre limba în care vorbeşte de obicei populaţia. Din numărul total a locuitorilor ţării, 58,8% vorbesc de obicei în limba moldovenească, 16,4% în limba română, 16,0% în limba rusă, 3,8% în limba ucraineană, 3,1% în limba găgăuză şi 1,1% în limba bulgară. În alte limbi, decît cele enumerate, vorbeşte de obicei 0,4% din populaţie şi tot atîta populaţie nu a indicat limba în care vorbeşte de obicei.
Cu toate că majoritatea ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor au indicat ca limbă maternă, limba naţionalităţii sale, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar şi fiecare al patrulea găgăuz vorbesc de obicei limba rusă. Moldovenii care vorbesc de obicei limba rusă constituie 5,0% din total.
Din rîndul minorităţilor etnice, 6,2% de ucraineni, 4,4% de ruşi, 1,9% de găgăuzi, 2,2% de români şi 7,1% de bulgari au declarat că vorbesc de obicei limba moldovenească.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică din Republica Moldova

NOTĂ:

... Am scris despre ideea romanismului, am scris că e timpul să începem să apărăm valorile noastre culturale ! Însă din păcate unii de aici de pe la noi au o frică pur şi simplu CRONICĂ de totul ce derivă de la cuvântul Român ... şi dacă aud de România, Istoria României, Cultura Românească etc li se ridică părul măciucă şi încep să posteze tot felul de aberaţii fără măcar să citească şi să înţeleagă sensul mesajului din temă ..

.. acum mă adresez domnilor provocatori şi tuturor celor cu sindromul "antiromânesc" - vă ROG MULT ocoliţi această temă

Walker wrote:

Editat de către Walker la 2008-08-07 11:29:53

Editat de către dentist la 2008-07-21 01:13:47

Referitor la tema...
E bine ca mai exista spirit de roman in unii, dar cu incalcarea legislatiei(vandalism, huliganism) nu veti obtine nimic. Chiar mai rau veti face. Vreti sa demonstrati ca sunteti romani, dar ce demonstrati in realitate? Ca puteti mazgali gardurile si peretii? Ca puteti distruge proprietatea publica? Nu am nimic impotriva sepcilor, tricourilor si alte accesorii(chiar am si eu una ). Insa si aici, uneori cind vad pe strada, imi dau seama ca sunt purtate doar de ochii lumii, si nici urma de acel spirit de roman. Si uneori chiar te dezgusta cind vezi asa ceva, un paradox: purtind ceva "pro romanism" si vorbesc cu cele mai vulgare cuvinte, cu rusisme la tot pasul, scuipa si se cred cei mai cool.

Plus la asta-romanii nu ne vor(cu mici exceptii)... Si aici, chiar nu mai poti face nimic. Asa ca acesta e un caz pierdut...

Editat de către KYARA la 2008-07-21 01:36:46

• Ministerul Transporturilor shi Telecomunicatziilor
  

• Ministerul Constructziilor shi Dezvoltarii Teritoriale
  

• Ministerul Ocrotirii Sanatatzii
  

• Ministerul Culturii
  

• Ministerul Educatziei, Shtiintzei, Tineret shi Sport
  

Quote: