• Pentru a posta curiozităţi, statistici şi informaţii inedite despre diverse lucruri.

• Pentru a ne lărgi universul cunoştinţelor.

• Pentru a fi la curent cu ce ne înconjoară.
  ÎnchideЗакрыть

1)

2)

3)

4)

5)

6)

7)

#1. Luna Abastră, 31 iulie
Termenul de Luna Albastră a fost oferit prima dată în 1943 de Lawrence Lafleur, în revista Sky and Telescope. Se referă la a treia Lună Plină dintr-un anotimp, în cazul în care în acel anotimp apare de patru ori Luna Plină, în loc de trei ori, cum se întâmplă de obicei. Astfel, într-un ciclul lunar, care durează 19 ani, există șapte Luni Albastre.


#2. Ploaia de stele sau Perseidele, 12-13 august
Perseidele sunt una dintre cele mai bune ploi de meteori ce produc până la 60 de meteori pe oră la orele lor de vârf. Punctul radiant va fi în constelația Perseus, Perseidele provenind din coada Cometei Swift-Tuttle și pot apărea oriunde pe cer. Găsește un loc mai departe de luminile orașului și privește la nord-est, după miezul nopții. Ploaia are loc anual de la 17 iulie la 24 august, dar în acest an cade în noaptea de 12 august și dimineața zilei următoare. Luna nu va bloca meteorii în acest an, iar Perseidele sunt atât de strălucitoare și de numeroase, încât ar trebui să fie un spectacol bun. Cea mai bună observare va fi dintr-un loc întunecat după miezul nopții.


#3. Neptun la opoziție, 1 septembrie
La ora 4:00, planeta Neptun va fi cea mai apropiată de Pământ și fața ei va fi pe deplin luminată de Soare. O opoziție se întâmplă atunci, când o planetă este la o alungire de 180° și, astfel, apare opusă Soarelui pe cer. Acesta este cel mai bun moment pentru a observa Neptun. Datorită distanței sale, acesta va apărea doar ca un punct albastru minuscul.

#4. Ploaia de meteori Draconide, 8-9 octombrie
Draconidele sunt un curent de meteori minor ce produc doar aproximativ 10 meteori pe oră. Fenomenul este produs de particulele de praf lăsate de cometa 21P Giacobini-Zinner, care a fost descoperită în 1900. În acest an, curentul de meteori va fi vizibil în noaptea de 8 octombrie ș dimineața zilei următoare. Din păcate, Luna la ultimul pătrar din acest an va bloca cei mai strălucitori meteori. Dacă ești extrem de răbdător, ai putea fi capabil de a observa câțiva. Cel mai bun moment de vizualizare va fi doar după miezul nopții dintr-un loc întunecat, departe de luminile orașului. Meteorii vor radia din constelația Draco, dar pot apărea oriunde pe cer.

#5. Conjuncțiile Venus, Marte și Jupiter, 28 octombrie
Conjuncțiile sunt evenimente rare, în care două sau mai multe obiecte vor apărea extrem de aproape pe cerul nopții. Cele trei planete vor forma un triunghi strâns de un grad în cerul de dimineață. Privește spre est chiar înainte de răsăritul Soarelui.

#6. Ploaia de meteori Leonide, 17 și 18 noiembrie
Leonidele sunt unii dintre curenții meteorici cei mai buni pentru observații. Se vor observa aproximativ 40 de meteori pe oră. Leonidele au un an de vârf ciclic la fiecare 33 de ani, când sute de meteori pot fi văzuți în fiecare oră. Ultima oară, acest fenomen a avut loc în anul 2001. Meteorii vor radia din zona constelației Leului după miezul nopții și provin din coada Cometei Temple-Tuttle, care a fost descoperită în 1865.

#7. Geminidele, ploaie de meteori, 13 și 14 decembrie
Geminidele sunt considerate de mulți a fi cea mai bună ploaie de meteori. Ele sunt cunoscute pentru producerea de până la 60 de meteori multicolori pe oră la ora lor de vârf. Meteorii vor radia dinspre constelația Gemeni și provin de la Asteroidul 3200 Phateon. În acest an, Luna nouă nu va bloca meteorii, iar Geminidele sunt atât de strălucitoare și de numeroase, încât ar trebui să fie în continuare un spectacol bun. Cele mai bune observări sunt după miezul nopții, într-o zonă întunecată.

Премьер-министр, а также члены правительства Фиджи посетили с официальным визитом Китай. Вроде бы, ничего интересного... Вот только участники делегации решили выделиться и надели традиционные юбки и обувь под пиджак с галстуком

1.1. Un soldat din garda de onoare a lesinat in timp ce Regina Elisabeta a II-a trecea calare la o parada din 1970


2.. Scoala italiana de cavalerie, 1906


3. Un soldat britanic norocos isi arata casca distrusa, 1918


4. Biroul lui Einstein fotografiat a doua zi dupa moartea sa


5. Vesta anti-glont testata pe viu, 1923


6. Intr-o vreme in care ciorapii de nylon nu se prea gaseau, femeile isi pictau picioarele ca sa arate ca si cum ar avea ciorapi


7. Un vapor super aglomerat ce aducea inapoi acasa soldatii americani, 1945


8. Un soldat german impartindu-si ratia cu o mama rusoaica, 1941


9. Harold Agnew carand nucelul de plutoniu al bombei de la Nagasaki, 1945


10. Terry Sawchuk – un portar de hockey inainte ca mastile de protectie sa devina echipament standard, 1966


11. Momentul in care au ajuns primele banane in Norvegia, 1905


12. Ultima executie publica cu ghilotina, Franta, 1939


13. Soldati germani reactionand la imagini din lagarele de concentrare, 1945


14. O fotografie care arata diferenta dintre clasele sociale din Marea Britanie de dinainte de razboi, 1937


15. O fotografie creata cu ajutorul soldatilor si marinarilor, 1918


16. Ziua in care Suedia a schimbat sensul de mers, 1967


17. Femei boxand pe un acoperis, 1938


18. Un barbat cautandu-si de munca prin 1930


19. Un soldat si o pisicuta in timpul razboiului din Coreea, 1952


20. Ursi polari hraniti dintr-un tanc, 1950


21. Jurnalul lui Theodore Roosevelt – ziua in care mama si sotia lui au murit


22. Fidel Castro fumand un trabuc si purtand doua ceasuri Rolex in timpul unei intalniri cu Khrushchev la Kremlin, 1963


23. Cranii de bizoni ce urmau a fi folosite ca ingrasamant, 1870


24. Un copil KKK facand cunostinta cu un om al legii de culoare, 1992


25. O femeie luptator IRA, 1970


26. Ruinele din Dresden, 1945


27. Oameni de stiinta de la NASA cu o tabla plina de calcule, 1961


28. Simone Segouin, luptatoare de 18 ani in Rezistenta Franceza, 1944


29. Un barbat testand o casca de fotbal american, 1912


30.Soldat surprins in timp ce a refuzat salutul catre liderul nazist

1) Vikingii purtau coifuri cu coarne. Trebuie sã fie prejudecata de cea mai largã rãspândire. Nu exoista nicio dovadã cum cã astfel de coifuri ar fi existat cu adevãrat. Toate reprezentãrile vikingilor din perioada în care aceştia au activate aratã coifuri simple şi singura piesã autenticã nu are aşa ceva. O explicaţie plauzibilã ar fi adãugarea acestui detaliu de cãtre creştinii contemporani, pentru a-I face sã parã şi mai fioroşi şi pãgâni. Zeul Nordic Thor purta un coif cu aripi, care seamanã oarecum cu coarnele.

2) Vikingii trãiau doar de pe urma jafurilor. De fapt un procent destul de redus din populaţie se ocupa cu rãzboiul, majoritatea fiind fermieri, meşteşugari şi comercianţi. Pentru vikingii care trãiau mai mult pe mare, jafurile erau doar unul dintre scopuri. Ei s-au stabilit în mod paşnic în foarte multe locuri, ca de pildã Islanda sau Groenlanda, erau comercianţi de rang internaţional la vremea lor, fãcând negoţ aproape în toate regiunile cunoscute atunci.

3) Vikingii erau neobişnuit de sãlbatici. Raidurile întreprinse erau într-adevãr foarte violente, dar era în sine era violentã, iar întrebarea ar fi dacã armatele non-vikinge arãtau mai multã compasiune. Charlemagne, contemporan cu ei, a exterminate practice întreaga populaţie de avari. La Verdun a ordonat decapitarea a 4500 de saxoni. Ceea ce îi diferenţia pe vikingi este faptul cã distrugeau obiectele religioase şi ucideau oameni ai Bisericii, ceea ce sigur a amplificat ura creştinilor într-o epocã a fervorii mistice. Probabil cã vikingii se bucurau de reputaţia câştigatã; oamenii erau atât de speriaţi încât adesea îşi pãrãseau oraşele în loc sã le apare în faţa atacatorilor.

4) Vikingii erau urâţi pretutindeni. S-ar putea crede cã toatã lumea avea o aversiune enormã faţã de ei din pricina raidurilor, dar vikingii se bucurau şi de respect. Regele francez Carol al III-lea (cel Simplu) le-a oferit pãmântul pe care deja îl colonizaserã în Normandia şi chiar i-a dat-o pe fiica sa în cãsãtorie regelui Viking Rollo. În schimb vikingii protejau Franţa de atacurile unor confraţi şi mai violenţi. De asemenea erau apreciaţi la Constantinopol pentru forţa lor, atât de mult încât garda imperialã în secolul al XI-lea era alcãtuitã din varegi (vikingi originari din Suedia de azi).
5) Vikingii trãiau doar în Scandinavia. Într-adevãr acolo aveau originile, dar cu timpul colonizeazã multe regiuni, ajungând inclusiv în Africa de Nord, Rusia, Constantinopol şi America de Nord. Sunt diverse teorii în privinţa acestor migraţii, cea mai comunã rezumându-se la suprapopularea zonelor agricole din Scandinavia. O altã ipotezã ar fi aceea cã vechile rute comerciale din Occident şi Eurasia au suferit un declin când Imperiul Roman de Vest a cãzut în secolul al V-lea, fortându-i pe vikingi sã deschidã noi cãi pentru a profita de pe urma comerţului internaţional.

6) Vikingii se foloseau de arme rudimentare. Sunt adesea reprezentaţi purtând arme nu prea sofisticate, de pildã mãciuci sau securi simple, dar de fapt vikingii erau fierari foarte talentaţi. Utilizând procedee de sudurã puteau realiza sãbii foarte ascuţite şi flexibile. Conform poveştilor saga, o metodã de testare consta în plasarea armei într-un izvor rece şi apoi apropierea unui fir de pãr. Dacã era tãiat, sabia trecea drept bunã.

7) Vikingii beau din cranii. Originea acestei legende se leagã de cronica lui Ole Worm, “Reuner seu Danica literatura antiquissima” din 1636, în care scrie cã rãzboinicii danezi beau din bucãţi curbate de craniu, referire cel mai probabil la corn, traducere eronatã în latinã. Fapt este ca nu s-au desoperit cãni din cranii care sã dateze din epoca vikingilor.

8) Vikingii erau toţi mari şi blonzi. Sunt înfãţişaţi mai intotdeauna ca rãzboinici masivi, rigizi, cu pãr lung şi bãlai, dar documentãrile istorice aratã cã de fapt media de înãlţime era de 1, 70, ceea ce nu însemna foarte mult în acea vreme. Pãrul blond reprezenta un ideal în cultura vikingã, foarte mulţi şi-l decolorau cu un sãpun special. Dar germanicii se pricepeau la asimilarea populaţiilor, asa încât mulţi dintre cei capturaţi ca sclavi deveneau parte a comunitãţilor vikinge. Mai întâlnim deci populaţii latine sau rusofile, un grup foarte divers construit în jurul nucleului viking dintr-o anume zonã.

9) Vikingii erau toţi murdari şi sãlbatici. Este o imagine recurentã în multe benzi desenate, desene animate şi filme, dar se pare cã germanicii erau foarte vanitoşi în ceea ce priveşte înfãţişarea. Pieptenele, lama, penseta se încadreazã în cele mai întâlnite artefacte excavate. În Anglia vikingii chiar se remarcaserã prin obiceiul unei curãtenii exaggerate, pentru cã obişnuiau sã se spele o data pe sãptãmânã (sâmbãta). Obiceiul s-a pãstrat în memorie prin limbã, astfel în toate limbile nordice sâmbãta înseamnã “ziua spãlatului” .

10) Vikingii erau o naţiune. Nu putem vorbi despre aşa ceva, ci despre mai multe grupuri formate din rãzboinici, exploratory şi comercianţi conduşi de o cãpetenie. În timpul erei vikinge fiecare astfel de şef beneficia de o autoritate asupra unei regiuni restrânse. Termenul de vking nu se referã la o etnie, ci desemneazã în nordica veche o persoanã care se ocupa cu expediţiile pe mare.

1. Alcoolul este considerat afrodiziac. Înlatura înhibitiile si încurajeaza socializarea. Cercetatorii de la Harvard au arătat că alcoolul stimuleaza oamenii să facă sex neplanificat într-o rată de 41%, spre deosebire de 8%, rata cînd nu au consumat alcool.

2. Pastilele de durere de cap nu au niciun efect. Cele mai bune sînt remediile anti-mahmureala. Poti începe cu o cafea fara zahar si fara lapte, doar cu sucul de la o lamaie stoarsa. Poti continua cu o supa de pui si cu cate o linguriță de miere luata la cîteva ore.

3. Alcoolul este o toxină, iar consumat în mod constant favorizează apariția cancerului la sîn, în cazul femeilor. De asemenea, el favorizează dezvoltarea tumorilor.

4. Alcoolul nu este un stimulent, precum cafeina, și nu îți va da mai multă energie. Din contra, este sedativ.

5. Alcoolul dă naștere la următoarele probleme de comportament: agresiune, deschidere sexuală, vorbit în exces, dezvăluirea secretelor și depresie.

6. Alcoolul distruge calitatea somnului. Consumat în exces, acesta poate duce și la insomnii și distruge capacitatea corpului de a se reface.

7. Alcoolul favorizează celulita. Nu e chiar cel mai bun aliat al femeilor care țin la siluetă.

8. Alcoolul favorizează instalarea depresiei. Oamenii care consumă mult alcool au tendința să fie dezamăgiți de viața lor și să se îndoiască de propriile puteri. Acest tip de comportament este de-a dreptul distructiv și poate duce ușor la dependență.

9. Alcoolul favorizează apariția tulburărilor de sănătate mintală.  Cei care consumă alcool în exces au tendința să se supere usor, să aiba accese de furie asupra celor din jur și depresie.

10. Alcoolul distruge memoria, atît cea de scurtă durată, cît și cea de lungă durată. Iar asta pentru că distruge somnul. Iar informațiile adunate peste zi sînt procesate în timpul nopții.

7. TIFOSUL (430 î.H.? - prezent) a ucis 3 milioane de oameni numai între 1918 – 1922 şi majoritatea soldaţilor lui Napoleon aflaţi în campania din Rusia.
De-a lungul istoriei boala a provocat numeroase epidemii. Astfel, în al doilea an al Războiului peloponesiac (430 î.H.), oraşul-stat Atena a fost lovit de o epidemie teribilă, cunoscută ca “Ciuma Atenei”. Epidemiile de tifos s-au răspândit în Europa între secolele XVI –XIX, izbucnind în timpul Războiului Civil Englez, Războiului de 30 ani şi Războaielor Napoleoniene. Odată cu retragerea lui Napoleon din Moscova în 1812, numărul soldaţilor francezi care au murit din cauza tifosului era mai mare decât al celora omorâţi de ruşi. Irlanda a fost şi ea victima unor epidemii majore de tifos în repetate rânduri: 1816-1819, spre sfârşitul anilor 1830, dar şi în perioada Marii Foamete Irlandeze (1846-1849).

În America au avut loc mai multe epidemii între 1837-1873, în New Hampshire, Baltimore, Memphis, Philadelphia şi Washington DC. Primul Război Mondial a însemnat 3 milioane de morţi în Rusia şi chiar mai mulţi în Polonia şi România.

6. HOLERA (1817 - prezent) a produs opt pandemii şi sute de mii de morţi în toată lumea.
Manifestându-se de secole în India, de-a lungul fluviului Gange, boala a izbucnit în Calcutta în anul 1817. A avut rezultate la scară largă, holera fiind răspândită în numeroase părţi ale ţării. Nu există însemnări clare asupra numărului de indieni care au pierit din cauza epidemiei, însă armata britanică a raportat 10.000 de morţi în rândul trupelor imperiale.

5. SIDA (1981 - prezent) a ucis 25 milioane de oameni din întreaga lume
.Africa Sub-Sahariană rămâne, de departe, cea mai afectată regiune din lume, cu un procent de 64% din totalul persoanelor infectate cu HIV. Asia de Sud şi de Sud-Est ocupă locul al doilea cu un procent de 15%.

Adevărul despre originea SIDA este încă necunoscut, mai ales în ceea ce priveşte locul şi momentul izbucnirii pandemiei, chiar dacă se spune că aceasta provine de la maimuţele din Africa.

4. MALARIA (1600 - prezent) omoară aproximativ 2 milioane de oameni anual.
Malaria reprezintă cauza a 400-900 milioane de cazuri de febră şi a aproximativ unul până la trei milioane de morţi în fiecare an. În majoritatea cazurilor se manifestă la copiii mai mici de 5 ani; femeile însărcinate sunt de asemenea vulnerabile.

Malaria este una dintre cele mai comune boli infecţioase şi constituie o problemă deosebit de gravă a sănătăţii publice. Paraziţii sunt transmişi de femela ţânţarului Anofel. Boala este foarte răspândită în regiunile tropicale şi subtropicale, inclusive părţi ale Americilor, Asia şi Africa.

3. MOARTEA NEAGRĂ (1340 - 1771) numără 75 milioane de victime în toată lumea.
Moartea Neagră sau Ciuma Neagră a fost una dintre pandemiile cele mai periculoase din istoria omenirii. S-a manifestat iniţial în sud-vestul Asiei Centrale, răspândindu-se apoi în Europa spre sfârşitul anilor 1340. Se estimează că Moartea Neagră ar fi ucis între o treime şi două treimi din populaţia Europei.

Cele trei forme ale ciumei sunt ciuma bubonică, ciuma septicemică şi cea pneumonică, fiecare determinând apariţia unor simptome specifice printre cei infectaţi.

Epidemiile cele mai importante de ciumă din Europa au fost: Londra (1603), Ciuma Italiană (1629-1631), Marea Ciumă din Sevilla (1647-1652), Marea Ciumă din Londra (1665 - 1666), Marea Ciumă din Viena (1679).

2. GRIPA SPANIOLĂ (1918 - 1919) a cauzat între 50 şi 100 milioane de morţi în mai puţin de doi ani
Între 1918 şi 1919, pandemia de Gripă Spaniolă a ucis mai mulţi oameni decât Hitler, armele nucleare şi toţi teroriştii din istorie la un loc. Acest tip de gripă a fost o versiune mai gravă a bolii comune, care progresa rapid şi pentru care nici astăzi nu există antidot.

Simptomele gripei spaniole erau frisoanele şi oboseala, însoţite adeseori de lichid la plămâni. Tot ceea ce puteau face doctorii era să încerce să amelioreze starea pacientului.

Pandemia a dispărut la fel de repede cum a izbucnit. Mai mult de jumătate de million de oameni a murit numai în Statele Unite ale Americii, iar în lume mai mult de 50 de milioane.

1. VARIOLA (430 î.H. – 1979) a omorât peste 300 milioane de oameni în întreaga lume doar în secolul al XX-lea, majoritatea fiind locuitori native ai Americilor.
În Europa variola a făcut aproximativ 60 milioane de victime, inclusive cinci monarhi, numai în secolul al XVIII-lea. Până la 30% dintre cei infectaţi, inclusive 80% dintre copiii sub vârsta de 5 ani, au murit din cauza bolii, în timp ce o treime din supravieţuitori şi-au pierdut vederea.

Variola a fost responsabilă pentru aproximativ 500 milioane de morţi în secolul al XX-lea. În anul 1967 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a estimat că 15 milioane de oameni au contactat boala şi două milioane dintre ei au murit în acelaşi an. După campanii de vaccinare soldate cu success de-a lungul secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, OMS a certificat eradicarea bolii în anul 1979. Până astăzi, variola este singura boală infecţioasă umană complet eradicată..

В китайской армии на высоте не только дисциплина, но и подготовка. Эти фото сделаны в военном колледже провинции Сычуань. Кадетов здесь муштруют добротно, и особенное внимание уделяют осанке. Чтобы на параде маршировали идеально.