Efectele vegetative asupra aparatului respirator se manifestă prin iritarea căilor respiratorii superioare, producând rinită, traheită, faringită. Substanţele toxice produc boli pulmonare grave: enfizem pulmonar (din 210 bolnavi, 201 erau fumători], scleroză pulmonară (67% dintre fumători), cancer laringian şi pulmonar (peste 60% dintre marii fumători).

Influenţa nefavorabilă asupra sistemului cardiovascular. Am văzut că fumatul supune inima la un efort suplimentar, prin accelerarea pulsului (12 pulsaţii în plus pe minut = 17.000 pulsaţii suplimentare, înmulţit cu 75 cm3 - debitul sistolic - rezultă 1.275 I de sânge pe care inima îi vehiculează în plus în 24 de ore, lucru care o oboseşte. Nicotină face să se resoarbă colesterolul din alimente în cantitate mare, care depunându-se pe artere, le sclerozează.

Procesul se petrece mai ales la nivelul arterelor coronare ce irigă inima (miocardul) şi la nivelul arterelor cerebrale. Infarctul miocardic , angina pectorală, hipertensiunea arterială au o frecvenţă de 3 ori mai mare la fumători, iar hemoragiile cerebrale de 2 ori mai mare decât la nefumători.

Arterita obiiterantă (scleroza şi astuparea arterelor periferice) localizată mai ales la membrele inferioare este consecinţa fumatului (frecvenţa de 95% la fumători).

Fumatul are influenţe dăunătoare asupra aparatului digestiv, carii dentare, gingivite şi stomatite. Pofta de mâncare scade, se reduc secreţiile digestive din cauza fumatului, la care se adaugă frecvente gastrite şi ulcere.

Efectele nefavorabile asupra glandelor endocrine. Fumatul stimulează glandele suprarenale, care secretă adrenalină mai multă. Aceasta produce spasme vasculare, urmate de răcirea extremităţilor şi creşterea tensiunii arteriale. Tabagismul cronic influenţează negativ glandele sexuale fiind însoţit frecvent de insuficienţa funcţională la bărbaţi şi tulburării ovariene cu menoragii şi sterilitate la femei.

Influenţa negativă asupra dezvoltăm fizice a fost pusă în evidenţă prin studii şi cercetări în mai toate, ţările: dezvoltare fizică slabă, rezultate negative la învăţătură, etc. ljn pachet de ţigări pe zi scurtează durata vieţii cu 5 — 6 ani.
Aspectele sociale ale fumatului le reţinem din faptul că fumatul dăunează şi nefumătorilor care inhalează fumul de ţigară al celor lipsiţi de respect faţă de cei din preajmă.

La aceştia, efectele sunt chiar mai grave: s-a constatat că 25 - 30% din nicotină de ţigară se distruge prin ardere», 30 - 35% o inspiră fumătorii, iar 40% o inhalează nefumătorii cărora le produce cefalee, tulburări ale vederii, ameţeli, nervozitate. Pentru aceasta fumătorii ar trebui să simtă această responsabilitate socială şi să nu fumeze în locurile unde sunt şi nefumători (birouri, săli de şedinţe, localuri publice, în tren, etc). în unele ţări civilizate acest lucru este interzis cu desăvârşire.

1.Dute undeva intrun mediu unde nimeni nu fumeaza
2.Evita spatiile aglomerate,barurile,discotecile si alte cluburi dde noapte
3.Dupa 5 sau mai multi ani de fumat dute undeva intr-o vacanta la munte unde e aer curat
4.Incearca prin metoda de baut lapte deoarece laptele ajuta la Plamini dupa mult timp la rind de fumat

Efecte imediate

Alcoolul, substanţă toxică consumat în cantităţi exagerate poate provoca chiar moartea; de asemenea, produce o inhibiţie a centrilor nervoşi superiori, scapă de sub control centrii nervoşi situaţi mai jos şi în consecinţă omul are o comportare necontrolată. Scade randamentul în efort, mărindu-se în acelaşi timp consumul energetic; alcoolul paralizează nervii vasomotori periferici, produce vasodilataţii, pierdere de căldură şi prin urmare degerături, răceli cu forme grave pulmonare; îngheţ, etc.

Alcoolul nu înlătură oboseala, pentru o perioadă scurtă apare doar o senzaţie subiectivă de vigoare datorată creşterii excitaţiei corticale, urmată de o stare de inhibiţie prelungită, pierderea echilibrului, accidente, etc.

Efecte tardive

Alcoolismul cronic afectează starea de sănătate: scade rezistenţa organismului la, infecţii, boli, îmbătrânire timpurie şi reduce durata medie a vieţii cu 20 — 30% fată de abstinenţi. Influenţează nefavorabil aparatul cardio-vascular(produce degenerescenta grasă asupra miocardului, creşte tensiunea arterială, provoacă infarctul miocardic şi produce hemoragii cerebrale.

Asupra aparatului digestiv, alcoolismul cronic provoacă: gastrita etilică, ulcer gastric şi duodenal; la ficat provoacă ciroza etilică, boală foarte gravă care constă în distrugerea progresivă a celulelor hepatice, afecţiuni incompatibile cu sportul de performanţă.

Aspecte sociale ale alcoolismului cronic. Alcoolismul are repercusiuni economice serioase; scăderea capacităţii de muncă, a preciziei operaţiilor, care Impietează asupra productivităţii muncii şi calităţii produselor; înregistrează accidente de muncă şi absenteism; creşte frecvenţa accidentelor de circulaţie.