Personalităţi basarabene

#0 by HBoetius (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-17 14:15:50 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Să resuscităm memoria !!!

Personalităţi basarabene

Indicii:
1. Fiecare utilizator poate posta personalităţi basarabene.
2. Personalităţile basarabene pot fi din orice domeniu (istorie, literatură, artă, ştiinţă etc.).
3. Sunt bine-venite informaţiile despre personalităţi şi meritele lor.

Mesaj util ? Da 4 puncte

1 2
<< Precedenta Următoarea >>

#1 by HBoetius (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-17 14:23:47 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Exemplu:
Personalitate: Pantelimon Halippa
Despre: Activitatea sa politică s-a intensificat iar în 1917 s-a numărat printre fondatorii Partidului Naţional Moldovenesc. Pantelimon Halippa a jucat unul dintre cele mai importante roluri în în procesul de unificare a Basarabiei cu România. Face parte din conducerea Sfatului Ţării, adunarea care la 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România, iar la sfârşitul anului 1918 este ales şi preşedinte al acestui for. A luat de asemenea parte la adunările de la Cernăuţi şi de la Alba-Iulia, care au proclamat Unirea Bucovinei şi, respectiv, a Transilvaniei cu România. Pe 12 august 1918 este ales preşedinte al unei formaţiuni politice nou-înfiinţate, Partidul Ţărănesc din Basarabia, îndeplinind până la desăvârşirea unirii funcţia de ministru de stat pentru Basarabia. Totodată este ales deputat în Reprezentanţa Naţională, urmărind neîncetat propăşirea culturală a Basarabiei.
Pantelimon Halippa s-a numărat printre oamenii politici de elită din perioada României Mari.

Alt exemplu:
Personalitate: Grigore Vieru
Despre: A fost cel mai mare poet român după Eminescu. Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău" cu o prefaţă de Ion Druţă. La sfârşitul anilor '80, Grigore Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a basarabenilor. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
Câteva şcoli din Republica Moldova, un bulevard din Chişinău şi o stradă din Iaşi poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naştere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor.

Mesaj util ? Da 0 puncte

#2 by smileinside (Uploader) (0 mesaje) at 2011-07-18 14:21:18 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Se pare, că am ajuns timpuri când în Mica noastră Sicilie [Republica Moldova] este mult mai uşor să nominalizezi 10 gangsteri [bandiţi] cunoscuţi, decât 10 mari personalităţi ale sferelor pozitive de activitate umană. La noi există tradiţie banditească de nu mai dea Dumnezeu cel Sfânt pentru alţii: de la haiducii anonimi la „legendarul” Grişa Kotovski cu monument în centrul Chişinăului. Esenţa mişcării haiduceşti a rămas aceeaşi: îi deposedezi de pungi sau afaceri pe mai mulţi mărunţi, te faci „tare di tăt” şi pe urmă mai dai şi altora ceva; dacă vrei – dai, dacă nu vrei – nu dai. Tristă introducere, dar ea este puternic legată de realităţile de astăzi, reflectate în măsura în care o poate face presa [de unii chiar ameninţată].

Depunând un efort sporit, vreau, totuşi, să revin la un subiect ce l-am lansat ceva mai devreme. La 3 august 2010, cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 75 de ani a uneia dintre cele mai ilustre personalităţi ale basarabenilor – Maria Bieşu – am înaintat ideea selectării a ZECE mari figuri, născute pe plaiul mioritic al spaţiului pruto-nistrean, figuri marcante, cu care am putea să ne mândrim, oriunde am fi în lume.

M-am oprit iniţial asupra marii interprete Maria Cebotari, născut la Chişinău, în 1910, care a cântat la Opera de Stat din Dresda (1931-1935), la Opera din Berlin (1935-1944) şi la Opera din Viena (1947-1949). Maria Cebotari a interpretat mai bine decât alţi cântăreţi de operă (soprano) – şi care erau foarte mulţi în Europa, aceasta însemnând şi Italia, şi Germania, dar şi celelalte ţări vest-europene. Talentul ei a fost admirat de pe scenele teatrelor din Londra, New York, Milano, Veneţia, Paris, Roma, Riga, Bucureşti şi multe, multe altele.

Cea de-a doua mare figură basarabeană, de asemenea interpretă de excepţie, este fără îndoială doamna Maria Bieşu. Născută la Volintiri, raionul Ştefan Vodă, distinsa solistă şi-a perfecţionat talentul irepetabil la Teatrul „La Scala” din Milano (1965-1967). În 1967, la Concursul Internaţional de canto „Miura Tomaki”, desfăşurat la Tokio, Maria Bieşu a obţinut titlul „Cea mai bună Cio-Cio-San”. Maria Bieşu a întreprins numeroase turnee concertistice în Italia, Germania, Japonia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, România, Brazilia, Franţa, Finlanda, Cuba, Belgia, Spania, în toate republicile fostei URSS. Nu am enumerat toate ţările, în care distinsa doamnă Maria Bieşu şi-a demonstrat talentul. Dna Maria Bieşu a participat la ciclul de concerte „Voci sublime” de la Berlin, la diverse festivaluri muzicale, la recitaluri de muzică camerală de compozitori ruşi.

Am aşteptat ca conducerea R. Moldova să-i acorde o atenţie, cât de mică, dar n-a fost să fie, sau eu nu am observat gestul autorităţilor noastre. Dar nu-i o problemă: în cazul marilor figuri din ştiinţă sau cultură o distincţie guvernamentală acordată sau neacordată nu joacă nici un rol.

Mă bucur de reacţia cititorilor blogului, care, la rândul lor, au propus pretendenţi pentru lista celor ZECE mari figuri. Astfel, dra /dna Sofia a propus-o pe Lidia Lipkovskaia, mare interpretă, născută în Basarabia, artistă desăvârşită, care a avut o cariere interpretativă strălucită şi care a murit în sărăcie în Beirut. Sunt convins că merită studiată biografia şi cariera artistică a acestei distinse interprete. Dra /dna Ira a propus includerea în lista celor ZECE personalităţi a domnului Eugeniu Doga, cunoscut compozitor; dl Mihai l-a propus pe domnul Teodor Buzu, pictor, născut în localitatea Drăsliceni, raionul Criuleni, care în 1987 s-a stabilit în Cehia.

Pentru mine deocamdată numele lui Vasile Mămăligă rămâne o enigmă: a fost oare o mare personalitate sau un aventurier? Despre el a scris „Timpul” (4 septembrie 2009). Născut la Paşcani, la 20 mai 1865, pe lângă limbile română şi rusă, Vasile Mămăligă a vorbit chineza, engleza şi olandeza; din Odesa a plecat în China, iar de acolo – în Indonezia, unde a condus lupta populaţiei indoneziene împotriva colonizatorilor olandezi, devenind erou al Indoneziei. În sursele ruseşti a fost trecut ca Vasilii Malîghin, la indonezieni s-a numit Maligan. Partea bună este că domnul Gheorghe Mămăligă este un descendent al familiei Mămăligă, este activ în dorinţa de a şti cât mai multe despre ruda sa, constituind în acest sens o Asociaţie de tineret „Vasile Mămăligă (Maligan)”. Sunt convins: cu eforturi comune vom putea restabili viaţa şi activitatea celui care a devenit Erou al indonezienilor.

Este bine că ideea subsemnatului a fost susţinută şi de doctorul în ştiinţe istorice, dl Ion Leaşco. În ziarul „Moldova Suverană” din 10 august 2010, în articolul „Personalităţi ilustre ale plaiului natal merită să fie cunoscute”, cu un sub-titlu „Un program guvernamental”, domnia sa propune un şir de oameni distinşi, în opinia dumnealui, care au trăit şi activat pe teritoriul Basarabiei: Constantin Stamati-Ciurea (14.05.1828 – 1898), scriitor; Alexei Şciusev (08.10.1873 – 1949), arhitect, [autor al Mausoleului lui Lenin – A.P.]; Alexandru Plămădeală (09.10.1888 – 15.06.1940), sculptor, autorul monumentului lui Ştefan cel Mare; Eugeniu Coca (14.05.1893 – 1954), compozitor, violonist, dirijor; Alexandru Frumkin (24.10.1895 – 1979), fizician-chimist, academician al AS URSS, Erou al Muncii Socialiste; Ştefan Neaga (07.12.1900 – 30.05.1951), compozitor, pianist, dirijor; Maria Cebotari (10.02.1910 – 1949), cântăreaţă; Valentina Rusu-Ciobanu (28.10.1920), pictoriţă; Serghei Rădăuţan (17.06.1926 – 1997), fizician-chimist, vice-preşedinte al AS a Republicii Moldova; Agnesa Rosca (17.10.1929), poeta, eseista, publicista, traducătoare; Andrei Andries (24.10.1933), academician, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova în anii 1991-2004; Petru Leonardi (26.06.1936 – 16.07.1966), balerin; Svetlana Toma (Fomiciov), n. 24 mai 1947, actriţa de teatru şi cinema.

Domnul Ion Leaşco consideră că basarabenii au câteva sute de mari personalităţi, care trebuie cunoscute de fiecare dintre noi. Bineînţeles, fiecare om are dreptul la selectarea personalităţilor. Sunt convins că imparţialitatea ar trebui să domine în astfel de clasamente. Este bine să nu omitem nimic, inclusiv ceea ce au prezentat aceste personalităţi ca caractere de oameni. De multe ori se spune: citiţi-i opera, dar nu-i studiaţi biografia. Adică sunt oameni iluştri în talentul lor, dar care au avut (sau au) caractere de nesuferit.

Autorul citat mai sus afirmă că „în Republica Moldova nu exista o localitate care sa nu fi crescut personalităţi notorii”. Posibil dl Ion Leaşco să aibă dreptate: este important să cunoaştem oamenii şi faptele lor. Autorul articolului aduce câteva exemple pe localităţi. În satul Olăneşti, raionul Ştefan Vodă, scrie autorul, locuiesc sau sunt originari de aici: dna „Claudia Ceban – mamă-eroină, Maria Doni, Actriţa Emerita a Republicii, Simion Armeanic – Erou al Muncii Socialiste. Mai mult, printre originarii acestei aşezări sunt 24 doctori în ştiinţe, doi generali, 46 ofiţeri care ţin legături permanente cu baştina”. Alte nume, evidenţiate de autor: Alexandru Donici, clasic al literaturii române; academicianul Dumitru Ghitu (13.01.1931-2009) şi artistul poporului Mihai Muntean, născut la 15 august 1943, din satele Drepcăuţi şi Criva, raionul Briceni; poeta Olga Caranastas-Radov, născută la 23 noiembrie 1958, din Congaz; Nicolae Zelinski (06.02.1861 – 03.09.1953), celebrul chimist, născut în or. Tiraspol; Ştefan Ciobanu (1883-1956), academician, originar din satul Talmaz, raionul Stefan Vodă, Ion Drută (n. 03.09.1938), scriitor, venit pe lume într-o familie de ţărani din Horodişte, raionul Soroca; Anatolii Kinah (n. 04.08.1954) inginer naval, născut în satul Brătuşeni (Edineţ), devenise prim-ministru al Ucrainei la finele secolului XX.

Autorul articolului citat aduce câteva exemple de familii care au născut şi crescut zece şi mai mulţi copii. Nu ne grăbim să cădem de acord cu opinia autorului, dar i-o respectăm. Suntem noi oare cunoscuţi în Europa sau în lume că suntem unicii care avem familii cu mulţi copii? Sunt convins – nu. Există alte popoare care au mult mai multe familii cu copii mulţi.

Este bine că am început activitatea de selectare a celor ZECE mari basarabeni. Vă puteţi include şi Dvs.

Mesaj util ? Da 3 puncte

#3 by dobreasergiu (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-18 15:29:29 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Personalitate :Carol Schmidt
Despre: (25.VI.1846, Balti - 9.IV.1928, Chisinau), jurist, anchetator penal, fost primar al Chisinaului (ales in 1877, reales pina in 1901)

Mesaj util ? Da 0 puncte

#4 by HBoetius (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-18 15:35:10 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

#2 smileinside, Informaţii deosebite, dar din păcate sunt plagiate de pe un blog, şi nu e corect... ia seama să nu fii învinuită pentru lezarea dreptului de autor...

Mesaj util ? Da 0 puncte

#5 by dobreasergiu (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-18 16:12:43 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Personalitate: Cerkez Cristofor
Despre: (22.IX.1863, Balti - ?) Fost director al Bancii orasului Chisinau, membru al Zemstvei, al Crucii Rosii, sef al Spitalului Zemstvei si conducator la Spitalele Zemstvei Basarabiei din Kiev.
Distinctii: Steaua Romaniei in grad de ofiter, Coroana Romaniei in grad de ofiter.

Mesaj util ? Da 0 puncte

#6 by TPI Drivers Club

(Power User) (1 mesaje) at 2011-07-19 09:47:58 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

http://top.banex.in/personalitati-basarabene.php

Mesaj util ? Da 1 puncte

#7 by HBoetius (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-19 10:38:35 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Personalitate: Victor Ciutac
Despre: În anii 70-80 a fost unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi actori din Moldova. În cariera sa de 45 de ani a jucat în numeroase roluri. Amintim spectacolele "Tata", "Abecedarul", "Pomul vieţii" după piesele lui Dumitru Matcovschi, de asemenea "Io, Ştefan-Voievod", "Zbor deasupra unui cuib de cuci", "Asociaţia femeilor emancipate din Belgrad". Victor Ciutac a realizat numeroase roluri în cinematografie. A debutat în "Poienile Roşii" în regia lui Emil Loteanu, film urmat de "Lăutarii", "Dimitrie Cantemir", "Bărbaţii încărunţesc de tineri", "Calul, puşca şi nevasta", "Dansul efemer al dragostei", "Povestea lui Făt-Frumos". Este deţinător al unor importante premii, care atestă aprecierea înaltului său profesionalism. Este autorul a doua volume "Exilaţi în umilinţă" şi "Povestiri de-acasă" care radiografiază destinul unui om şi al unui artist în căutarea identităţii.
În 1994, când teatrului Puşkin i s-a acordat numele lui Mihai Eminescu, Victor Ciutac era director al instituţiei.

Mesaj util ? Da 0 puncte

#8 by dobreasergiu (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-19 12:20:50 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Personalitate: Iachim Grosul
Despre: Istoric, specialist in istoria moderna a Basarabiei. A cercetat aspecte privind istoria sociala si cea economica, contribuind la depistarea unor documente din arhivele din Chisinau, Moscova si Sankt Petersburg. A fost primul presedinte al Academiei de Stiinte a Moldovei.

Personalitate: Valeriu Cozma
Despre: (2.IV.1938 or. Cricova) - istoric contemporanist. Doctor habilitat in istorie (1998), profesor universitar (1999). Cercetari axate pe studiul invatamantului si al sistemului stiintific universitar precum si al elitei intelectuale din Republica Moldova.

Editat de către dobreasergiu la 2011-07-19 12:55:24

Mesaj util ? Da 1 puncte

#9 by HBoetius (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-19 12:52:44 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Personalitate: Maria Drăgan
Despre: Solistă a Ansamblului de estradă al Filarmonicii de Stat din Chişinău. S-a manifestat ca vocalistă de estradă în cadrul Orchestrelor de muzică populară „Mugurel” (1974-1975) şi „Lăutarii” şi în cadrul formaţiei „Bucuria”. A cântat la restaurantul „Beciul vechi” din Chişinău şi la Palatul Sindicatelor din Chişinău.
Repertoriul Mariei Drăgan era alcătuit din cântece din Basarabia şi cântece româneşti preluate de la cântăreţi precum Maria Tănase, Ioana Radu, Aurelia Fătu-Răduţu etc.

Mesaj util ? Da 1 puncte

#10 by Michaell (Psycho.) (0 mesaje) at 2011-07-19 12:56:51 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Gheorghe Ghimpu

Zbucium. Luptă. Adevăr. Dragoste de neam şi de limbă. Demnitate. Curaj… Sunt doar câteva cuvinte care îţi apar în minte odată cu rostirea numelui lui Gheorghe Ghimpu, un luptător pentru renaşterea naţională, un disident de notorietate din timpul ocupaţiei sovietice.

Georghe Ghimpu a fost unul din puţinii Oameni, care a mers încăpăţânat şi neîngenunchiat până în ultima zi a vieţii sale.

Clipa fatală a venit la 13 noiembrie 2000, în urma unui accident stupid şi neelucidat încă. A fost ultima toamnă din viaţa lui… Şi mai avea atâtea de făcut… Au rămas atâtea şi atâtea proiecte, planuri, idei neîmplinite. A rămas nescrisă Cartea GULAG-ului. A rămas familia îndurerată. A rămas mai orfană Ideea Unirii.

Gheorghe Ghimpu a văzut lumina zilei la 26 iulie 1937, într-o familie cu rădăcini adânci, în comuna Coloniţa, jud. Lăpuşna. Gheorghe a fost fiul cel mai mare al lui Toader Ghimpu şi Irina Ursu, urmat fiind de Simion, Visarion, Valentina şi Mihai. Tuscinci sau ales cu studii superioare, pentru că aşa a ţinut cu tot dinadinsul tatăl Toader.

Gheorghe Ghimpu şi-a făcut studiile superioare la Universitatea Pedagogică din Tiraspol, Facultatea de Fizică şi Matematică (1960), studiul de doctorat făcându-l la Institutul de Fizică Biologică al Academiei de Ştiinţe URSS (Moscova, 1970-1971).

A activat în învăţământul preuniversitar, la Străşeni, şi în cel universitar, la Tiraspol şi Chişinău.

În anii ’60, Gheorghe Ghimpu a lucrat la Comitetul Central al Comsomolului din Moldova, pe când primul secretar al acestuia era Petru Lucinschi. Anume în acea perioadă, pentru prima dată, i s-a încriminat „naţionalismul”, pentru că el, ca angajat al CC al ULCTM, a pregătit un raport statistic real pentru Moscova, în care numărul grădiniţelor şi a şcolilor naţionale era indicat corect, adică se vedea cu ochiul liber insuficienţa lor raportată la numărul de copii moldoveni. Dar în republică, pe atunci, era în toi politica comunistă de deznaţionalizare a moldovenilor prin închiderea grădiniţelor şi a şcolilor de limbă română şi „reprofilarea” acestora pentru o educaţie în limba rusă. Din această cauză, Petru Lucinschi l-a concediat pe Gheorghe şi timp de trei ani, el a fost şomer : nu-l angaja nimeni la lucru; se temeau să-l ajute chiar şi prietenii.

Pentru convingerile sale politice izvorâte din ferma sa conştiinţă naţională românească şi pentru participarea la fondarea Frontului Patriotic din Basarabia şi Nordul Bucovinei, la 13 iulie 1972, împreună cu alţi intelectuali ce opuneau rezistenţă politicii oficiale (Alexandru Usatiuc, Victor Graur, Ion Şoltoianu, Mihai Moraru, Ion Vasilenco ş.a), a fost condamnat de către organele sovietice de oprimare la 6 ani privaţiune de libertate cu regim sever în lagărele de concentrare din Mordovia şi regiunea Perm ale GULAG-ului comunist.

Trecut prin GULAG, Gheorghe Ghimpu a avut de înfruntat mizeria vieţii de condamnat politic. „Ei, dar prin ce a trecut badea Gică acum ştiu numai pământul şi cei care l-au supravegheat – spune fratele său Mihai. Îmi amintesc că era nevoit să mănânce troscot, în lipsa vitaminelor, fiindcă supraveghetorii îi călcau în picioare mărarul şi pătrunjelul semănat şi crescut de el, cu grijă, din sămânţa de la Coloniţa. Mai ştiu că se înfăşura cu ziare, pe sub cămaşă, când era aruncat în carceră, ca să nu îngheţe cu totul, iar unii deţinuţi au murit pe braţele lui, suportând atacuri de cord când aflau vestea eliberării lor din detenţie, după 25 de ani de închisoare. Păcat că n-a reuşit să descrie viaţa lui din GULAG-ul sovetic.”

A rămas nescrisă Cartea GULAG-ului său personal, paginile căreia în caligrafii microscopice au tot fost rătăcite, cifrate-descifrate şi strecurate la libertate după legile conspiraţiei universale. Însă a reuşit să publice volumul de sinteză „Conştiinţa naţională a românilor moldoveni”, carte, care după cum a spus istoricul Andrei Negrei „se înscrie printre puţinele cercetări istorice la capitolul rezistenţă antisovietică ”. Prin această lucrare se manifestă şi ca publicist, istoric, explorator al arhivelor timpului, fiind un veritabil cronograf al manifestărilor de rezistenţă antitotalitaristă şi al martirajului basarbean postbelic.

De obicei, pentru luptătorii de talia lui Gheorghe Ghimpu laurii sunt amânaţi mereu pentru mai târziu, pentru o duminică a Victoriei ce le-ar răscumpăra pe toate. Recunoaşterea a întârziat şi de această dată, cărţii domniei sale „Conştiinţa naţională a românilor moldoveni”, acordându-i-se înalta distincţie UNESCO, Diploma „Corneliu Coposu”, distincţie ce urma să o ridice pe 15 noiembrie 2000. Fatală nedreptate!

După aşa-zisa eliberare din 1978, a fost persecutat în continuare, interzicându-i-se orice activitate pe făgaş pedagogic. „Revenit acasă a fost marginalizat , oferindu-i-se nişte posturi de magazioner, deşi prin cărturăria sa putea să bată o Academie de membri-corespondenţi şi academicieni”, scrie Ion Proca.

Cariera lui Gheorghe Ghimpu devenea imposibilă într-o societate în care calitatea esenţială a cetăţeanului se axa pe loialitatea lui faţă de puterea de ocupaţie comunistă, în care omul era nevoit să-şi tăinuiască adevăratele sale convingeri. De aceea, la finele anilor 80, Gheorghe Ghimpu a aderat la mişcarea democratică şi a ajuns unul dintre liderii de necontestat ai acesteia.

La 20 mai 1988 s-a constituit Frontul Popular din Moldova, iar la primul Congres este ales secretar responsabil al Sfatului şi membru al Comitetului Executiv al FPM. Membrii Frontului Popular au fost cei care au cerut şi au obţinut permisiunea de a desfăşura prima Mare Adunare Naţională, în august 1989, în Piaţa „Victoriei” ,care astăzi poartă numele acelui eveniment istoric.

În perioada 1990-1994, Gheorghe Ghimpu este deputat în primul Parlament democratic al Republicii Moldova. În această postură, a abordat subiecte şi a lansat iniţiative de anvengură, cum ar fi proiectele de legi privind reabilitarea victimelor regimului comunist totalitar de ocupaţie şi despre controlul de stat. A fost şi coautor al proiectului de Lege privind cetăţenia Republicii Moldova.

A publicat în presa periodică din Republica Moldova şi România numeroase articole politice şi de atitudine civică.

A fost preşedintele Asociaţiei Victimelor Regimului Comunist de Ocupaţie şi a Veteranilor de Război ai Armatei Române din Republica Moldova, reformată din 11 iunie 2000 în Partidul Naţional Român.

Dincolo de sumarele date biografice se conturează distinctul portret al unui neînvins luptător pentru cauza românească, consecvent în rostirea adevărului şi setea de libertate, ascet în necesităţi şi darnic în iubirea de Ţară, marea lui slăbiciune – acel punct vulnerabil ţintit de răuvoitori – fiind dragoste de neam, de limbă, de ideea românismului şi de Adevăr.

Înzestrat cu un spirit acut al echităţii şi al demnităţii, omul politic, parlamentarul, publicistul, disidentul şi marele patriot Gheorghe Ghimpu şi-a consacrat întreaga sa viaţă zbuciumată cauzei naţionale, devenind un simbol al acesteia.

În ochii şi în inima multor basarabeni, Gheorghe Ghimpu va rămâne drept cel care a arborat Tricolorul pe clădirea Parlamentului.

gheorghe ghimpu
„Gheorghe Ghimpu şi-a trăit clipa astrală pe 27 aprilie 1990, când a fost aprobat Tricolorul, el fiind primul care a dat jos drapelul sovietic şi a instaurat simbolul naţional pe clădirea parlamentului” spune istoricul Andrei Negrei. Scriitorul Ion Proca îşi aminteşte de mărturisirile lui nu mult timp după acel eveniment istoric „Ionele, îmi zicea, nu-ţi pot reda sentimentul pe care l-am simţit, când m-am văzut cu Tricolorul în mâni sus de tot, iar în stradă forfotea mulţime de lume entuziasmată gata să cuprindă acea clădire ca pe-o mamă, ca pe o izbăvire de rău. Am ameţit de bucurie şi de emoţii. Eu toată viaţa mea am avut teamă de înălţime, dar când mi s-a încredinţat arborarea Tricolorului, eu n-am ezitat. Să-mi fi spus să-l arborez pe o muchie de prăpastie totuna aş fi riscat. Asemenea cazuri sunt irepetabile în destinul unui popor.”

La 27 octombrie 2000 un tragic accident rutier îl ţintuieşte la pat şi îi curmă activitatea. Gheorghe Ghimpu şi colegul sau de Asociaţie, Ion Caftanat, se deplasau în dimineaţa zilei de 27 octombrie spre comuna Târnova, judeţul Edineţ, unde urmau să se întâlnească cu un grup de veterani de război ai Armatei Române, pentru a le înmâna ultima lor mângâiere, distincţiile Armatei Române. N-au mai ajuns la ei. După trei ore de drum, la 06.30, Gheorghe Ghimpu a pierdut controlul autoturismului şi s-a lovit în plină viteză de un copac. În urma impactului Caftanat a decedat pe loc, iar Ghimpu a fost transportat la spitalul din oraşul Donduşeni, iar apoi la Spitalul de Urgenţă din capitală. După mai multe zile de suferinţă, la 13 noiembrie 2000 a plecat la cele veşnice.

Cerul s-a întunecat şi clopotele bisericii “Sfânta Maria” din Coloniţa a bătut mai trist în acea zi, iar văzduhul a răsunat de bocetele îndureratelor rude. Îndoliată a rămas mama Irina, îndoliat – Simion, Mihai şi Valentina. Îndoliată – soţia Zina, fiica Oana şi feciorul Corneliu. Îndoliată e Coloniţa natală şi întreaga Basarabie.

mormantul lui gheorghe ghimpu
La 13 noiembrie 2005 la Cimitirul Ortodox Central din Chişinau (numit şi Cimitirul Armean) a avut loc ceremonia dezvelirii şi sfinţirii pietrei funerare la mormântul lui Gheorghe Ghimpu.

La creştetul lui stă însăşi harta României Mari din care se ridică biruitoare crucea ortodoxă. Cu litere albe stă scris pe piatra lui: “Ne vom salva doar revenind la românism şi realizând reîntregirea neamului romanesc”.

Acesta a fost visul lui cel mare „dispariţia graniţelor dintre România şi R. Moldova” şi după cum a spus Andrei Vartic „ idealul pentru care a luptat Ghimpu este cel al zilelor noastre şi trebuie împlinit”.

Din 2001 şcoala nr.94 din sat îi poartă numele, iar din februarie 2006 placa memorială din holul ei le aminteşte copiilor în fiecare zi de acest mare luptător pentru renaşterea naţională.

ÎnchideЗакрыть

Gheorghe Ghimpu: „Ne vom salva doar revenind la românism şi realizand reintregirea neamului românesc”.

Mesaj util ? Da 5 puncte

#11 by dobreasergiu (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-19 13:18:29 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Personalitate: Eugen Sava
Despre: (4.VIII. 1956 s. Mereni r-nul Anenii Noi) - arheolog. Studii medii la Mereni, superioare la Universitatea de Stat din Chisinau. Doctorat la Institutul Istoriei Culturii Materiale din Sankt Petersburg. Doctor in istorie (1989), doctor habilitat (2003). Cercetator si cercetator stiintific principal, sef de sectie la Institutul de Arheologie si Etnografie al ASM (1980-2006). Director general la Muzeul National de Arheologie si Istorie a Moldovei (din 2006). Cercetari privind comunitatile culturale din epoca bronzului in spatiul carpato-pontic.

Mesaj util ? Da 0 puncte

#12 by HBoetius (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-19 13:33:20 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Personalitate: Alexandru Plămădeală
Despre: Sculptor. A studiat arta plastică la Chişinău, apoi la şcoala Superioară de Pictură, sculptură şi Arhitectură din Moscova. În creaţia sa a practicat toate genurile sculpturii: portretul, nudul, sculptura monumentală, bustul funerar, compoziţia de gen, plastica mică. Una din cele mai importante lucrări ale lui A. Plămădeală rămâne a fi monumentul lui Ştefan cel Mare - o statuie monumentală, care "prin simplitatea aparentă ne dă o impresie certă, a operei bine gândite, şi executate cu precizie tehnică şi iscusinţă artistică".

Mesaj util ? Da 0 puncte

#13 by MIRONOV (I Broke the Dam!) (0 mesaje) at 2011-07-19 13:36:51 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

sh pontu?

lumea care vrea s afle poate usor s caute pe net biografia oricui...
s fost ceva discutii mai inteleg, da asha tupa copy/paste

Mesaj util ? Da 1 puncte

#14 by HBoetius (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-19 14:08:27 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

MIRONOV wrote:

sh pontu?

lumea care vrea s afle poate usor s caute pe net biografia oricui...
s fost ceva discutii mai inteleg, da asha tupa copy/paste

Pe net trebuie să cauţi zeci de pagini sau poate sute pentru a găsi despre o oarecare personalitate, dar aici e simplu - sunt gata plasate. Sper ca în câteva săptămâni să avem câteva sute, poate mii (ar fi super) de personalităţi ...

Mesaj util ? Da 0 puncte

#15 by HBoetius (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-19 15:21:09 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Personalitate: Mihail Grecu
Despre: Format în spaţiul culturii româneşti interbelice, M. Grecu, după repatrierea sa la Chişinău, prin forţa şi originalitatea talentului, a devenit pictor de anvergură, cu idei europene moderne. În perioada de creaţie 1943-1959, M. Grecu a fost absorbit de preocupările pentru valorile tonale echilibrate, inspirându-se din opera pictorilor celebri Delacroix, Corot, Rembrandt, Grigorescu. În aceşti ani a pictat: Fata în maramă (1956), Femeia în basmaua galbenă (1956), Natură statică cu peşti uscaţi (1956), Răscoala din Tatarbunar (1957), Natură statică, Primăvara (1957), Între zidurile temniţei (1957).
În anii ’60 M. Grecu elaborează un şir de tablouri de rezonanţă: Fetele din Ceadâr-Lunga (1960), O zi de toamnă (1964), Recruţii (1965), Ospitalitate (1966-1967), o serie de peisaje moldoveneşti cu case – Casele copilăriei mele (1968), beciuri, grădini, porţi, portrete ale ţăranilor, intelectualilor etc.
Tabloul-triptic Istoria unei vieţi (1967), expus în sălile Manejului la Moscova, s-a bucurat de un mare succes.
Pe parcursul vieţii a fost menţionat cu numeroase distincţii oficiale, între care Artist al Poporului al R.S.S.M. (1986); Laureat al Premiului de Stat al R.S.S.M. (1978); Laureat al Premiului de Stat al U.R.S.S. în domeniul artei (1990); Premiul mare al Ministerului Culturii din România (Saloanele Moldovei, 1991); Ordinul Republicii Moldova (1992); Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1992); Premiul de excelenţă, UAP, Republica Moldova (1997).

Mesaj util ? Da 0 puncte

#16 by irunea (Uploader) (0 mesaje) at 2011-07-19 17:20:31 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Despre : Dumitru Matcovschi

Dumitru Matcovschi (n. 20 octombrie 1939, satul Vadul-Raşcov, judeţul Soroca) este un poet din Republica Moldova, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a fost unul din pilonii mișcării de renaștere națională la începutul anilor 1990.

S-a născut în comuna Vadu-Raşcov, jud. Soroca, în familia plugarilor Leonte şi Eudochia.

După studiile primare şi secundare, în 1956 devine student la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, facultatea "Istorie şi Filologie". Ultimul an de studii (1960-1961) îl are la Universitatea de Stat din Chişinău din cauza fuzionării acestor două instituţii universitare. În anii 1966-1970 a fost redactor-şef adjunct la saptămînalul "Cultura".

Debutul editorial se produce în 1963 prin placheta de versuri "Maci în rouă". În 1969 apare volumul de versuri "Descîntece de alb şi negru", care imediat după apariţie este interzis de cenzura sovietică, considerat subversiv. Cartea, în varianta iniţială, aşa şi nu a mai văzut lumina tiparului. Urmează o rodnică perioadă de activitate literară. Opera lui Dumitru Matcovschi o demonstrează plenar.

Un moment tragic era cat pe ce sa-i curme viaţa la 17 mai 1989, fiind strivit de un autobuz. Se presupune că accidentul fusese unul organizat, avînd în vedere tumultul de evenimente de deşteptare naţională din perioada dispariţiei Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi proclamării independenţei de Uniunea Sovietică. Urmează o lungă perioadă de recuperare fizică şi morală, la Chişinău, Moscova şi Bucureşti. Suportă peste douăzeci de intervenţii chirurgicale. Condiţia fizică şi vigoarea bărbătească de înainte îi este redusă de paralizie. Suferinţa nedreaptă însă i-a călit şi mai mult conştiinţa.

În anii de avînt ai mișcării de eliberare națională (1987-1989) s-a manifestat ca publicist redutabil. Tot atunci a revigorat revista "Nistru", în 1988 schimbîndu-i denumirea în "Basarabia" și fiind redactorul-șef al acestei publicații pînă în 1997.

Este recunoscut pe plan internaţional de critica literară drept unul din marii poeţi ai Republicii Moldova.

De-a lungul anilor a editat peste 50 volume: poezii: Melodica, Grîul, Axa, Patria, Poetul şi balada, Tu, dragostea mea, Veşnica toamnă, proză: Duda, Bătuta, Toamna porumbeilor albi, Focul din vatră, dramaturgie, inclusiv în limbile rusă şi lituaniană, piese de teatru: Preşedintele, Piesă pentru un teatru provincial, Pomul vieţi, Ion Vodă cel Viteaz, Sperietoare, Tata.

În 1993 are loc premiera filmului televizat de lung metraj "Troiţa". În acelaşi an are loc premiera spectacolului "Destinul", după piesa "Ioan Vodă cel Viteaz" de D. Matcovschi, la Teatrul Naţional "M. Eminescu" din Chişinău.

Un compartiment bogat al poeziei matcovschiene îl constituie lirica de dragoste. Sinceritatea sentimentului, simplitatea monologului autoricesc, sonoritatea imaginilor, puritatea și valoarea etică a mesajului comunicat de scriitor asigură textelor lui o originalitate excepțională, care n-a putut să nu se bucure de atenția compozitorilor. Multe din poeziile sale au fost puse pe note şi au devenit şlagăre de la chiar prima audiţie, de compozitori ca regretaţii Ion Aldea-Teodorovici şi Petre Teodorovici precum şi de Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea Oţel, Constantin Rusnac. La ora actuală numai Grigore Vieru poate concura cu el în privința contribuției la dezvoltarea cîntecului de estradă est-prutean.

Liceul din comuna Vadul-Raşcov, de la 1 septembrie 2003, poarta numele poetului Dumitru Matcovschi.

Editat de către irunea la 2011-07-19 20:38:13

Mesaj util ? Da 0 puncte

#17 by SQWO (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-19 19:02:18 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Nicolae Esinencu (n. 13 august 1940, satul Chițcani, raionul Telenești) este un scenarist și scriitor moldovean , membru al Uniunii Cineaștilor din Moldova, al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România.

Un scriitor de exceptie

Mesaj util ? Da 1 puncte

#18 by DicaSteaua (stelist & român) (0 mesaje) at 2011-07-19 20:54:10 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Ion si Doina Aldea Teodorovici

Grigore Vieru

Mesaj util ? Da 2 puncte

#19 by _Raphael_ Volei Club

(✯ Carpe Noctem ✯) (0 mesaje) at 2011-07-19 21:01:57 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Mihai Volontir (n.9 martie 1934, satul Glinjeni, raionul Rezina) este un actor născut în Republica Moldova, devenit celebru datorită rolurilor ca: Ivan Turbinca (1967), Budulai (1979), Dimitrie Cantemir (1973). A primit "Ordinul Republicii", ce mai înaltă distincție a Republicii Moldova si titlul de cetatean de onoare al orasului Balti, iar în anul 2000 a fost desemnat ca cel mai bun actor al secolului XX al cinematografiei moldovenești.

Mesaj util ? Da 0 puncte

#20 by System at 2011-07-19 22:08:53 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

#14 HBoetius, "... Pe net trebuie să cauţi zeci de pagini sau poate sute pentru a găsi despre o oarecare personalitate ..." - 0_0

http://lmgtfy.com/?q=Pantelimon+Halippa

Mesaj util ? Da 0 puncte

#21 by TeutonicKnight

(User) (0 mesaje) at 2011-07-19 22:33:09 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Emil Loteanu
Nascut la 6 noiembrie 1936, Clocusna, Ocnita. Anii 1953-1954 actor la Teatrul dramatic “A.S.Puskin”. Studii: Scoala-studio MHAT (1954-1956) actorie; VGIK (1956-1962) regie. Din 1962 la “Moldova-film”. Anii 1973-1983 regizor la “Mosfilm”. Conducatorul a doua promotii regizori de film in cadrul Cursurilor Superioare de Regie. Revine in Moldova in 1985. Presedinte al Uniunii Cineastilor (1987-1992). Fondeaza Asociatia experimentala de creatie “Phoenix-M”. Autorul emisiunii televizate “Se cauta o stea”. Fondatorul publicatiei de film “Lanterna Magica”. Conducatorul cursului actori de teatru si film (Institutul de Arte din Chisinau). Fondeaza Teatrul Universal.

Mesaj util ? Da 1 puncte

#22 by dobreasergiu (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-21 10:10:08 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Personalitate: Alexandri Nicolae
Despre: (1859-1931; n. Chisinau) - jurist si om politic. In 1913 si 1914 fondeaza revista Cuvantul moldovenesc si ziarul cu acelasi nume. A fost membru al Comitetului de organizare a Sfatului Tarii. Senator, vicepresedinte al Parlamentului Romaniei.

Mesaj util ? Da 1 puncte

#23 by HBoetius (Power User) (0 mesaje) at 2011-07-21 19:39:04 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Personalitate: Gurie Grosu
Despre: (n. 1 ianuarie 1877, la Nimoreni, Lăpuşna – d. 14 noiembrie 1943, la Bucureşti (înmormântat la Cernica) a fost mitropolit român, primul titular al Mitropoliei Basarabiei după 100 de ani de ocupaţie rusă.
A fost un om extrem de evlavios si unul din promotorii românismului în Basarabia.
Lucrări: Carte de învăţătură despre legea lui Dumnezeu alcătuită după mai multe manuale ruseşti, Chişinău,1908, Bucoavnă moldovenească. Chişinău, 1909; Abecedar moldovenesc Chişinău, 1917, (în colaborare; ed. a II-a şi a III-A,cu litere latine, în 1918, ed. a VII-a în 1922), Rugăciune şi lămurirea lor, Chişinău, 1920, 44 p.; Despre omul “trupesc”, “sufletesc” şi “duhovnicesc”. Chişinău, 1924, Istoria sfântă a Vechiului şi Noului Testament, Chişinău, 1924, (şi alte ediţii); Slujirea lui Dumnezeu a unui preot bun, după Părintele loan de Cronstadt, Chişinău, 1925.

Mesaj util ? Da 0 puncte

#24 by sergeyABC

(drink annihilator) (1 mesaje) at 2011-07-21 21:34:24 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Серге́й Гео́ргиевич Лазо́ (23 февраля (7 марта) 1894, село Пятра Оргеевского уезда Бессарабской губернии — май 1920, станция Муравьёво-Амурская) — русский революционер, один из советских руководителей в Сибири и на Дальнем Востоке, участник Гражданской войны. Левый эсер, с весны 1918 года — большевик. В ночь с 4 на 5 апреля 1920 года Лазо был арестован японцами[1], а в конце мая 1920 года Лазо и его соратники А. Н. Луцкий и В. М. Сибирцев были вывезены японскими интервентами из Владивостока и после пыток Сергея Лазо сожгли в паровозной топке живьём.

Mesaj util ? Da 0 puncte

#25 by irunea (Uploader) (0 mesaje) at 2011-07-21 23:59:21 (735 săptămâni în urmă) - [Link]

Ion Suruceanu-este nascut in zodia Fecioarei, la 9 septembrie 1949, in satul Suruceni, judetul Chisinau.

In 1964 este admis la Colegiul de Cultura Fizica si Sport pe care il abandoneaza in favoarea Colegiului de Mizica "Stefan Neaga".

In 1968 apare ca interpret de muzica usoara in cadrul formatiei "Noroc", condusa de Mihai Dolgan. Pentru merite deosebite a fost decorat cu mentiunile "Artist Emerit", "Artist al poporului", "Meritul Civic".

Este una dintre cele mai apreciate personalitati ale culturii nationale, al carui nume vorbeste de la sine - Ion Suruceanu

Mesaj util ? Da 0 puncte

1 2
<< Precedenta Următoarea >>

Forum Index > Chat > Personalităţi basarabene